Data emiterii: 1996-03-13
Organ Emitent: Parlament
Numarul: 7
Titlul: Lege privind cadastrul si publicitatea imobiliara


Titlul I - Regimul general al cadastrului


CAPITOLUL I - Dispozitii generale


Art. 1.
Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar.
Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul. Prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren cu sau fara constructii.

Art. 2.
Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tari.
Prin sistemul de cadastru general se realizeaza:
a) identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale, a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor masurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice
b) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

Art. 3.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Guvernului.
In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si cartografie care vor functiona ca institutii publice cu personalitate juridica in subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
In subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se infiinteaza Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru, institutie publica cu personalitate juridica.
Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a unitatilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru se aproba de catre Guvern in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 4.
Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate in domeniile: agricol, forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismulul, zonelor protejate naturale si construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele.
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul.
Titularii cadastrelor prevazute la alin. 1 executa, in functie de domenbul specific de activitate, lucrari geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datele cerute pentru alcatuirea si actualizarea cadastrului.


CAPITOLUL II - Organizarea activitatii de cadastru


Art. 5.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, conduce, indruma si controleaza executarea lucrarilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cartografie la nivelul intregii tari;
b) elaboreaza norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate conform progreselor stiintifice si tehnice in domeniul cadastrului;
c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari tehnice de cadastru;
d) organizeaza fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a sistemului unitar de cadastru;
e) asigura, in conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale;
f) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice necesare uzului public;
g) pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate, in conditiile legii, situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile;
h) indeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale in domeniul sau de activitate.

Art. 6.
Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit. a), f) si g) din prezenta lege.
Receptia lucrarilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice autorizate in conditiile art. 5 lit. c), se realizeaza de catre oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie.
In cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului.

Art. 7.
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrari de cadastru, geodezice, gravimetrice, topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apararii tarii si pastrarii ordinii publice, precum si altor nevoi proprii, conform normelor tehnice ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 8.
Datele geodezice si cartografice interesand apararea tarii si ordinea publica se pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii.

Art. 9.
Finantarea activitatii Oficiului National de Cadastru Geodezie si Cartografie, a institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate ale ministerelor si altor institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, societatilor comerciale si altor persoane juridice se realizeaza prin mijloace financiare proprii.


CAPITOLUL lll - Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru


Art. 10.
Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

Art. 11.
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comuna, oras si municipiu - lucrarile tehnice de cadastru constau in:
a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitatii administrativ-
teritoriale respective;
b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii;
c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; masurarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si proprietarul sau, dupa caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravilan sau in extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora pe zone in cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate;
d) inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietarii si/sau posesorii invecinati;
e) masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.
Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor face, potrivit legii, de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.

Art. 12.
Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al parcelelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) registrul corpurilor de proprietate;
e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;
f) planul cadastral.
Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, in conditiile legii, amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a acestora.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor, cu efect juridic echivalent.
Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare contra cost, sprijin in angajarea sezoniera a personalului auxiliar pentru efectuarea masuratorilor pe teren si
sa instiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru sau, dupa caz, sa se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si marcarea limitelor proprietatilor. Daca proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezinta, marcarea si identificarea limitelor se pot face si in lipsa acestora.
Dupa finalizarea lucrarilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se inregistreaza in documentele tehnice ale cadastrului si se introduc in baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecarei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor.
Contestatiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari in scris, in termen de 60 de zile de la comunicare, oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie pot face plangere la instanta judecatoreasca competenta, conform legii.

Art. 13.
Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - si se pastreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completarii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliara. O copie a acestora se pastreaza la biroul de carte funciara.
Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanta cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prin intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Studiile pedologice necesare elaborarii partii economice a cadastrului de specialitate se actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrari de imbunatatiri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de poluare a solului, actualizarea se poate face ori de cate ori este cazul.
Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute in prezenta lege se face conform specificului fiecarui domeniu in parte.

Art. 14.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobile, potrivit legii.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au obligatia de a furniza organelor Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.

Art. 15.
Completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale necesare intocmirii si tinerii la zi a planurilor cadastrale si hartilor topografice se realizeaza de catre unitati specializate, sub coordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 16.
In lucrarile de cadastru general terenurile se impart din punct de vedere al destinatiei si al categoriei de folosinta, conform prevederilor legale.

Art. 17.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este imputernicit sa execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrari tehnice privind comasarile, parcelarile, schimburile de tere-
nuri si rectificarile de hotar dintre unitatile administrativ-teritoriale, altele decat cele stabilite in competenta oficiilor de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Operarea acestora in planurile si registrele cadastrale se realizeaza de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 18.
Unitatile de specialitate sau, dupa caz, agentii economici care detin sau executa, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile si la lucrarile de cadastru general sunt obligate sa puna la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, dupa caz, planurile originale pe termen determinat.

Art. 19.
Modul de avizare si de receptie a lucrarilor de cadastru general se stabileste de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.



Titlul ll - Publicitatea imobiliara


CAPITOLUL l - Evidenta cadastral-juridica


Art. 20.
Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor, pentru imobilele situate in raza teritoriala de activitate a acestora.
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate ce se inscrie in cartea funciara.
Mai multe corpuri de proprietati, de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinand unui proprietar, formeaza partida sa cadastrala ce se inscrie in aceeasi carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc, impreuna, registrul cadastral de publicitate imobiliara al acestui teritoriu, ce se tine de catre biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza teritoriala de activitate este situat bunul respectiv.
Acest registru se intregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa in care se vor pastra cererile de inscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii.

Art. 21.
Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti:
A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;
b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;
c) amplasamentul si vecinatatile;
d) valoarea impozabila.
B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
c) stramutarile proprietatii;
d) servitutile constituite in folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;
f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a ll-a a cartii funciare, cu privire la inscrierile facute.
C. Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.
Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu inscrisurile in baza carora au fost redate.

Art. 22.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil.
Radierea inscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face in temeiul actului care exprima consimtamantul titularului la stingerea lor, cu exceptia drepturilor care se sting la implinirea termenului mentionat in inscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor.
Hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila, sau, in cazuri anume prevazute de lege, decizia autoritatii administrative va inlocui actul prevazut la alin. 1 si 2.

Art. 23.
Modificarea continutului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se inscrie, daca legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobandirea si stingerea drepturilor reale.

Art. 24.
Inscrierea unui drept se poate efectua numai:
a) impotriva aceluia care, la inregistrarea cererii sale, era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;
b) impotriva aceluia care, inainte de a fi inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.

Art. 25.
Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indreptatit va putea cere inscrierea dobandirilor suc-
cesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin inscrisuri originale intreg sirul actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.

Art. 26.
Tnscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si dupa ce dreptul mostenitorului a fost inscris, in masura in care se dovedeste ca mostenitorul este tinut de aceste obligatii.

Art. 27.
Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii.
Ordinea inregistrarii cererii va determina rangul inscrierii.

Art. 28.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara cand provin din succesiune, accesiune, vanzare silita si uzucapiune. Aceste drepturi se vor inscrie, in prealabil, daca titularul intelege sa dispuna de ele.
In aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotarari judecatoresti.

Art. 29.
Cel care a transmis sau a constituit, in folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat sa predea inscrisul translativ sau constitutiv al dreptului, pentru inscrierea in cartea funciara, daca acest inscris este in posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afara de cazul in care s-a procedat, din oficiu, la inscriere.
In cazul in care cel obligat refuza predarea inscrisului, se va cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.

Art. 30.
Dobanditorul anterior poate cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata la cererea unui tert, care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data incheierii actului.

Art. 31.
Inscrierea provizorie in cartea funciara se face in cazul dobandirii unor drepturi afectate de o conditie suspensiva sau daca hotararea judecatoreasca pe care se intemeiaza nu este de-
finitiva si irevocabila.

Art. 32.
Inscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea de inscriere, sub conditie si in masura justificarii ei.
Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea acesteia.

Art. 33.
Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul.
Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.

Art. 34.
Cuprinsul cartilor funciare se considera exact, in folosul acelei persoane care a dobandit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, daca in momentul dobandirii dreptului n-a fost inscrisa in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca nu a cunoscut, pe alta cale, aceasta inexactitate.

Art. 35.
In cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.
Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea funciara.

Art. 36.
Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara, daca printr- o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca:
1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul inscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;
4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.

Art. 37.
Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila.
Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in termen de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in fond nu s-a prescris mai inainte.

Art. 38.
Actiunea in rectificare, intemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, isi va produce efectele fata de tertele persoane care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, intemeindu-se pe cuprinsul cartii furiciare.
Termenul va fi de 3 ani socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.

Art. 39.
Hotararea prin care s-a admis rectificarea unei inscrieri nu va fi opozabila persoanelor impotriva carora actiunea nu a fost admisa.
Daca actiunea in rectificare a fost inscrisa in cartea funciara, hotararea judecatoreasca va fi opozabila si tertelor persoane care au dobandit dreptul dupa inscriere.

Art. 40.
Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara, vor putea fi inscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.

Art. 41.
Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca sa fie inscrisa, aratand, in acest din urma caz, suma ce urmeaza sa se garanteze prin ipoteca.
Daca se savarseste instrainarea sau ipotecarea, dreptul inscris va avea rangul inscrierii intentiei.

Art. 42.
Inscrierea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.
Anul, luna si ziua in care inscrierea isi pierde efectul vor fi aratate atat in inscriere, cat si in incheierea care a ordonat-o.

Art. 43.
Orice persoana interesata va putea cerceta cartea funciara si celelalte evidente care alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, cu exceptia evidentelor care privesc siguranta nationala.
La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cartile funciare, cu plata taxelor legale.
Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.
Mapa inscrisurilor privind inscrierea atacata va putea fi ceruta de catre instanta judecatoreasca.

Art. 44.
Corpul de proprietati constituit prin inscrierile in cartea funciara se va putea modifica prin alipiri, daca mai multe parcele se unesc intr-un singur corp sau daca se adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se mareste intinderea unei parcele.
De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parcela de un corp sau se micsoreaza intinderea unei parcele. Dezlipirea unei parcele sau a unei parti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face impreuna cu sarcinile care o greveaza. Parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp de proprietate separat.

Art. 45.
In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece dintr-o carte funciara in alta, sau reinscrieri, daca, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece in aceeasi carte funciara ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o parcela a unui alt corp de proprietate.
Daca se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, restul se inscrie in vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar si a intinderii, iar daca toate parcelele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.

Art. 46.
In cazul proprietatii imobiliare comune ori in indiviziune vor fi inscrisi in aceeasi carte funciara toti proprietarii. In ceea ce priveste proprietatea indiviza, se va indica cota fiecarui coproprietar.

Art. 47.
Daca o constructie face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va intocmi o carte funciara colectiva pentru intreaga constructie si cate o carte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament avand proprietari diferiti.
Imobilul va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar de parcele nefractionat. In cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va indica cu un numar fractionat, al carui numarator va fi numarul de parcela aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi, dupa caz, numarul etajului sau al apartamentului.
Inscrierile care privesc intreaga cladire se vor face in ambele carti funciare.

Art. 48.
Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa caz, al unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie in registrul de publicitate special al unitatii administrativ-
teritoriale pe care sunt situate.
Registrele de publicitate se tin de catre biroul de carte funciara al judecatoriei.


CAPITOLUL II - Procedura de inscriere in cartea funciara


Art. 49.
Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere. Copia legalizata se va pastra in mapa biroului de carte funciara.
In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si irevocabila.
Cererile de inscriere se vor inregistra de indata in registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologica a depunerii lor.
Daca mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou de carte funciara, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata sa se hotarasca asupra rangului si asupra radierii incheierii nevalabile.

Art. 50.
In cazul in care judecatorul de la biroul de carte funciara admite cererea, dispune inscrierea prin incheiere, daca inscrisul indeplineste urmatoarele conditii:
a) cerintele de validitate a actului juridic;
b) are deplina putere doveditoare;
c) indica numele partilor;
d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;
e) este insotit de o traducere legalizata, daca nu este intocmita in limba romana.
Incheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului parcelei si a cartii funciare, precum si a partii cartii funciare in care urmeaza a se face inscrierea.
In cazul in care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 51.
Daca se constata ca cererea de inscriere in cartea funciara nu intruneste conditiile legale, se va respinge printr-o incheiere motivata. Despre respingerea cererii se va face mentiune in registrul de intrare, in dreptul inregistrarii acesteia.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cererilor de radiere.

Art. 52.
Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 20 de zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data inregistrarii cererii.
lncheierea este supusa cailor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciara si se inscrie in cartea funciara.
in cazul in care se va declara si recurs, cererea de inscriere respectiva se va comunica biroului de carte funciara pentru inscriere.
Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se comunica, din oficiu, biroului de carte funciara, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asupra fondului.

Art. 53.
Inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti ramase definitiva si irevocabila.
Prevederile art. 52 se vor aplica in mod corespunzator.

Art. 54.
In cazul in care o carte funciara urmeaza a fi intocmita ori completata prin inscrierea unui imobil care nu a fost cuprins in nici o alta carte funciara, precum si in cazul in care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, in total sau in parte, din diferite cauze, intocmirea, completarea si reconstituirea, dupa caz, se vor face de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesati, pe baza unei incheieri. In acest scop se vor folosi toate inscrisurile privitoare la imobilele in cauza pentru identificarea parcelelor si a suprafetelor, precum si situatia dreptului de proprietate, schita de plan, constatari la fata locului sau, dupa caz, inregistrarile dupa microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.
Incheierea poate fi atacata, dupa caz, in conditiile art. 52 alin. 2.

Art. 55.
Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin incheiere motivata, de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu sau fara citarea partilor. Aceasta incheiere se va comunica partii care nu a fost prezenta.
In acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 38-40.

Art. 56.
Notarul public care a intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara, din oficiu, inscrierea in cartea funciara. in acest scop, va trimite cererea de inscriere a acestui act, in ziua intocmirii lui sau cel mai tarziu a doua zi, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul, in afara de cazul in care partea interesata si-a rezervat dreptul de a face diligentele necesare pentru inscriere.
Instanta judecatoreasca va transmite, in termen de 3 zile, hotararea ramasa definitiva si irevocabila, constitutiva sau declarativa asupra unui drept real imobiliar, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul.
Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea in fond a actiunii privind desfiintarea actului juridic supus inscrierii, daca acesta nu a fost inscris, in prealabil, pentru informare, in cartea funciara.

Art. 57.
Ministerul Justitiei organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de publicitate a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, printr-un compartiment de specialitate.



TITLUL III - Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale


Capitolul I - Dispozitii tranzitorii


Art. 58.
inscrierile facute in conformitate cu actele normative in vigoare in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, in cartile funciare si in cartile de publicitate funciara, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce si dupa aceasta data efectele prevazute, cu exceptia cazurilor in care drepturile de proprietate si celelalte drepturi reale au fost afectate in orice mod prin efectul legii.
Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliara se preiau si se conserva de catre birouriie de carte funciara ale judecatoriilor in a caror raza de activitate se afla imobilele, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Executarea silita imobiliara va urma dispozitiile Codului de procedura civila si pentru actele de executare incepute potrivit Legii LX din anul 1881, cu modificarile aduse prin Legea 54 din anul 1912.

Art. 59.
Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, incheiat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, netranscris in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni ori, dupa caz, neinscris in cartea funciara, isi produce efectele la data inscrierii in cartea funciara, potrivit regimului juridic la data incheierii lui. Actul sub semnatura privata, valabil incheiat, va fi luat in considerare, daca are data certa anterioara intrarii in vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 60.
Actiunile introduse in temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor solutiona potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotararile judecatoresti definitive, prin care s-au admis aceste actiuni, vor fi inscrise in cartea funciara.

Art. 61.
Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s au definitivat documentele cadastrului general se vor inscrie cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara, urmand ca inscrierea definitiva sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu. In aceleasi conditii se vor inscrie si titlurile de proprietate emise in temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La cererea de inscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se refera inscrierea, intocmita de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor, suprafetele, categoriile de folosinta, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data intocmirii si numele celui care a intocmit schita.
Masuratorile cadastrale efectuate in cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si evidentiate ca atare in documentele cadastrale si in titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca acestea corespund normelor metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Lucrarile tehnice de cadastru vor sta la baza eliberarii titlurilor de proprietate, emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde acestea n-au fost intocmite si inmanate.

Art. 62.
Modul de inscriere in evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii se va stabili de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu aceste organe.

Art. 63.
Daca se constata unele diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate si situatia reala din teren, rezultata din masuratorile executate pentru intocmirea cadastrului general, consiliile locale vor instiinta pe proprietarii interesati.
Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritoriala se compenseaza intre proprietarii in cauza.
Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de catre persoanele autorizate care efectueaza masuratorile si se comunica celor in cauza si primarilor.

Art. 64.
Orice neintelegeri cu privire la identificarea si masurarea parcelelor de teren, precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de catre instantele judecatoresti.

Art. 65.
Ministerul Justitiei va intocmi, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.


CAPITOLUL ll - Sanctiuni


Art. 66.
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) folosirea, in documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii decat cele inscrise in documentele cadastrului;
b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrarilor de cadastru, a celor geodezice, topografice si fotogrammetrice;
c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru de catre cei care le detin, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al ministerelor interesate, care executa lucrari de cadastru de specialitate.
Faptele prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazute la lit. c) si d) cu amenda de la 750.000 la 1.500.000 lei.
Amenzile se aplica persoanelor fizice si juridice.

Art. 67.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal incheiat de persoane imputernicite de ministerele care executa astfel de lucrari, de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.
Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor geodezice din reteaua nationala, amplasate pe sol sau pe cladiri, sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilor silvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazuta de lege.


CAPITOLUL lll - Dispozitii finale


Art. 68.
In termen de 90 de zile de la data definitivarii lucrarilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu -, oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciara ale judecatoriilor evidenta privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul fiecarei localitati din circumscriptia acestora, in vederea intocmirii cartilor funciare ale imobilelor.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara de pe langa judecatorii realizeaza, pastreaza si asigura conservarea copiilor de siguranta de pe documentele de cadstru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau alte suporturi.

Art. 69.
Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului se reorganizeaza in Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol, ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se reorganizeaza in oficii de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, ca institutii publice cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Modul de organizare si de functionare si atributiiie institutiilor prevazute la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si statutul personalului acestora se vor stabili prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevazute la art. 3, 21 si 68 se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in raport cu atributiile ce revin fiecaruia.

Art. 70.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu ministerele care raspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justitiei vor stabili, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta cadastrala tehnica, economica si juridica, inscrierea actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte funciara, prevazute in prezenta lege, spatiile necesare desfasurarii activitatii acestora.

Art. 71.
Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliara, precum si din cadastrele de specialitate reprezinta bun proprietate publica a statului si sunt accesibile, contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta nationala sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilor legale.
Sistemul informational al cadastrului si publicitatii imobiliare se va integra in Sistemul National de Informatizare al Romaniei.

Art. 72.
Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
La data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet isi inceteaza aplicabilitatea, pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 -1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-04-1938, cu modificarile ulterioare;
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142/12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
Dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari, se abroga:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115 din 27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-04-1938, cu modificarile ulterioare:
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142 din 12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29-10-1974, publicata in B.Of. 138/05-11-1974, cu modificarile ulterioare;
- anexa 1 la Decretul 146/1985 privind infiintarea colectivelor de lucrari cadastrale;
- Decretul 305/15-09-1971 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate, publicat in B.Of. 111/26-09-1971;
- orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 *1)
pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare *2)
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL Nr. 95 din 27 aprilie 1938
*1) Modificata prin Legea din 14.VIII.1940.
A se vedea de asemenea:
- Legea din 12.VI.1930 pentru functionarea cartilor funciare centrale pentru caile ferate si canaluri, modificata prin Legea nr. 987 din 12.XI.1941;
- Legea din 15.X.1938 pentru punerea in aplicare in Bucovina a Legii pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare;
- Legea din 20.X.1939 pentru interpretarea art. 23 al legii din 15.X.1938;
- Legea nr. 163 din 14.III.1946 pentru inlocuirea provizorie cu carti de evidenta funciara a cartilor funciare distruse, sustrase sau pierdute:
- Legea nr. 241 din 12.VII.1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare;
- Legea nr. 242 din 12.VII.1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara;
- art. 44 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.
*2) Dispozitiile legii pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, cu exceptia articolelor 17, 18, 19, 20, 22 - 30 inclusiv, 32 - 39 inclusiv, alin. 2 al art. 40, art. 41, 42, 45, 49, alin. 2 al art. 50, art. 51, alin. 1 si 3 ale art. 52, art. 53 - 55 inclusiv, art. 84, 88 - 94 inclusiv, art. 104, 115, alin. final al art. 130 si art. 172 - 181 inclusiv, se vor aplica in mod corespunzator pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, astfel cum prevede art. 38 din Legea nr. 242 din 12.VII.1947.
Asupra raportului presedintelui Consiliului Nostru de Ministri si ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Justitiei cu Nr. 36.863 din 1938;
Vazand proiectul de decret pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare, intocmit de Consiliul legislativ;
Vazand jurnalul Consiliului de Ministri cu Nr. 809 din 1938;
In temeiul art. 98 din Constitutiune,
Am decretat si decretam:
CAP. 1
Dispozitiuni generale
ART. 1
Cartea funciara descrie imobilele si cuprinde aratarea drepturilor reale ce au ca obiect aceste bunuri.
Drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara vor putea fi inscrise numai in cazurile anume prevazute de lege.
Sectiunea I
Paragraful 1
ART. 2
Cartile funciare sunt intocmite si numerotate pe comune.
Cartile funciare privitoare la imobilele din aceeasi comuna alcatuiesc registrul funciar al comunei.
Daca o comuna este alcatuita din mai multe sate, cartile funciare se vor numerota pe sate si vor alcatui registrele funciare ale acestora.
ART. 3
Cartile funciare se tin intr-un singur exemplar la judecatorie, ca instanta de carti funciare.
Paragraful 2
ART. 4
Cartea funciara se va alcatui, in afara de titlu, din trei parti:
Partea I. Descrierea imobilelor;
Partea II. Inscrierile privitoare la dreptul de proprietate;
Partea III. Inscrierile privitoare la sarcini.
ART. 5
Inscrierile sunt de trei feluri:
1. Intabularea;
2. Inscrierea provizorie;
3. Notarea.
ART. 6
Cartea funciara se intregeste cu planul, inscrisurile privitoare la inscrieri si registrul de intrare.
ART. 7
Planul cuprinde parcelele din comuna cu aratarea numarului fiecareia.
Orice schimbare in intinderea unei parcele se va trece pe plan in temeiul schitei prezentate de parti.
ART. 8
De pe fiecare inscris, in temeiul caruia se face o inscriere in cartea funciara, se va opri o copie, a carei conformitate cu originalul se va adeveri din oficiu.
Aceste copii se vor pastra in arhiva alcatuind dosarele cartii funciare.
Paragraful 3
ART. 9
La fiecare instanta de carti funciare, se vor tine:
1. Registrul de intrare;
2. Repertorii alfabetice, care vor cuprinde numele proprietarilor cu aratarea numarului de carte funciara in care sunt inscrisi;
3. Repertorii parcelare, cu aratarea numarului parcelelor si a cartilor funciare in care sunt inscrise;
4. Registrele si condicile de evidenta prevazute in regulamentul acestei legi.
Repertoriile prevazute in punctele 2 si 3 se vor tine pe comune, iar in cazul prevazut de art. 2, al. 3, pe sate.
ART. 10
Oricine poate cerceta cartile funciare, planurile si arhiva. Conducatorul de carti funciare va elibera, la cerere, extracte, certificate sau copii legalizate de pe acestea.
Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii funciare sau al planurilor. Numai instantele judecatoresti vor putea sa ceara dosarul inscrisurilor privitoare la o inscriere atacata.
Sectiunea a II-a
Pragraful 1
ART. 11
Drepturile tabulare sunt drepturile reale asupra imobilelor inscrise in cartea funciara si anume:
1. Dreptul de proprietate;
2. Dreptul de superficie;
3. Dreptul de uzufruct, uz, abitatiune si servitute;
4. Dreptul de ipoteca.
ART. 12
Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar care poate fi alcatuit dintr-una sau mai multe parcele.
Aceeasi carte funciara a poate cuprinde mai multe corpuri funciare.
ART. 13
Corpul funciar se va modifica prin:
1. Alipiri, cand mai multe parcele se unesc intr-un singur corp funciar sau cand se adauga o noua parcela la un corp funciar sau se mareste intinderea unei parcele;
2. Dezlipiri, cand se desparte o parcela de la un corp funciar sau se micsoreaza intinderea unei parcele.
ART. 14
In caz de alipire sau dezlipire se vor savarsi daca va fi nevoie:
1. Transcrieri, cand o parcela se trece dintr-o carte funciara intr-alta;
2. Reinscrieri, cand dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece in aceeasi carte funciara ca un corp funciar de sine statator sau ca parcela unui alt corp funciar, ori daca transcriindu-se o parte din parcela intr-o alta carte funciara, restul se trece in vechea carte funciara cu aratarea noului numar si al intinderii.
ART. 15
Daca toate parcelele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise sau au incetat de a mai fi obiecte de carte funciara, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.
Paragraful 2
ART. 16
Imobilele ce apartin domeniului public se vor inscrie numai in registrele speciale ale comunei sau ale satului, in cazul prevazut de art. 2, al. 3, ce se vor tine la instanta de carte funciara.
Imobilele intreprinderilor publice de cai ferate sau ale canalurilor se vor inscrie si in registrele centrale. Tot astfel, se vor inscrie imobilele intreprinderilor private de cai ferate sau ale canalurilor, daca Statul are dreptul de a le rascumpara sau de a le dobandi.
Proprietatea miniera se va inscrie numai in registrul minier.
Paragraful 3
ART. 17
Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobandi numai daca intre cel care da si cel care primeste dreptul este acord de vointa asupra constituirii sau stramutarii, in temeiul unei cauze aratate, iar constituirea sau stramutarea a fost inscrisa in cartea funciara.
Drepturile reale se vor stinge numai daca radierea s-a inscris in cartea funciara cu consimtamantul titularului; consimtamantul nu va fi de trebuinta daca dreptul se stinge prin implinirea termenului aratat in inscriere sau prin moartea titularului.
Daca dreptul, care urmeaza sa fie radiat, este grevat in folosul unei terte persoane, radierea se va face cu pastrarea dreptului acestei persoane.
Hotararea judecatoreasca sau, in cazurile anume prevazute de lege, deciziunea autoritatii administrative, vor inlocui acordul de vointa sau consimtamantul.
ART. 18
Dispozitiunile privitoare la dobandirea sau stingerea drepturilor se vor aplica, de asemenea, in cazul modificarilor lor.
Paragraful 4
ART. 19
Inscrierea unui drept se poate savarsi numai:
1. Impotriva aceluia care la inregistrarea cererii este inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;
2. Impotriva aceluia care, inainte de a fi fost inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.
ART. 20
Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul de a dobandi prin inscriere un bun nemiscator, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indreptatit va putea cere inscrierea dobandirilor succesive, deodata cu aceea a dreptului sau, dovedind prin inscrisuri originale, intreg sirul actelor juridice care intemeiaza inscrierile.
ART. 21
Inscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea savarsi si dupa ce dreptul mostenitorului a fost inscris, in masura in care se dovedeste ca mostenitorul este tinut de aceste obligatii.
Paragraful 5
ART. 22
Cel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie in folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator sa-i predea inscrisurile trebuitoare pentru inscrierea acelui drept.
ART. 23
Daca un drept inscris in cartea funciara se stinge, titularul va fi obligat sa predea celui indrituit inscrisurile trebuitoare pentru radiere.
ART. 24
Daca cel obligat nu preda inscrisul trebuitor, partea va putea cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.
ART. 25
Actiunea prevazuta de art. 24 se va putea indrepta si impotriva tertului dobanditor inscris in cartea funciara, insa numai daca sunt intrunite si urmatoarele cerinte:
1. Cel care cere prestatiunea tabulara sa fi fost in posesiune la data cand a contractat tertul dobanditor;
2. Actul juridic in temeiul caruia se cere prestatia tabulara sa fie anterior aceluia in temeiul caruia tertul dobanditor a fost inscris;
3. Tertul sa fi dobandit cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinta.
Paragraful 6
ART. 26
Drepturile reale se vor dobandi fara inscriere in cartea funciara din cauza de moarte, accesiune, vanzare silita, si expropriere; titularul nu va putea insa dispune de ele prin carte funciara, decat dupa ce s-a facut inscrierea.
Paragraful 7
ART. 27
In cazul cand s-au inscris fara cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobandite in temeiul uzucapiunii, ele vor ramane valabil dobandite, daca titularul dreptului le-a posedat cu buna-credinta, potrivit legii, timp de 10 ani.
ART. 28
Cel ce a posedat un bun nemiscator in conditiunile legii, timp de 20 ani, dupa moartea proprietarului inscris in cartea funciara, va putea cere inscrierea dreptului uzucapat.
De asemenea, va putea cere inscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemiscator in conditiunile legii, timp de 20 ani, socotiti de la inscrierea in cartea funciara a declaratiunii de renuntare la proprietate.
ART. 29
Regulile privitoare la prescriptiune se vor aplica prin asemanare la socotirea termenelor de uzucapiune, precum si la intreruperea si suspendarea ei.
Paragraful 8
ART. 30
Drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice in legatura cu drepturile inscrise in cartea funciara, devin opozabile tertelor persoane, prin notarea lor.
Paragraful 9
ART. 31
Inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii cererilor de inscriere; ordinea inregistrarii lor, le va statornici rangul.
Daca mai multe cereri au sosit deodata la instanta de carte funciara, drepturile de ipoteca vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata sa se hotarasca asupra rangului, sau de va fi locul, asupra radierii inscrierii nevalabile.
Paragraful 10
ART. 32
Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei.
Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.
ART. 33
Cuprinsul cartii funciare, cu exceptia ingradirilor si exceptiunilor legale, se considera exact in folosul aceluia care a dobandit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, daca in momentul dobandirii dreptului n-a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei, sau daca n-a cunoscut pe alta cale aceasta inexactitate.
Paragraful 11
ART. 34
Rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii se va cere de orice persoana interesata:
1. Daca inscrierea sau titlul in temeiul caruia s-a savarsit nu au fost valabile.
2. Sau daca prin inscriere, dreptul a fost gresit calificat.
3. Sau daca nu mai sunt intrunite conditiunile de existenta ale dreptului inscris, sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea.
ART. 35
Rectificarea se va putea savarsi numai in temeiul unei hotarari judecatoresti desavarsite.
ART. 36
Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiunii actiunii de fond, va fi imprescriptibila fata de dobanditorul nemijlocit, precum si fata de tertul care a dobandit cu rea-credinta dreptul inscris in folosul sau.
Fata de tertele persoane, care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in termen de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere.
ART. 37
Actiunea in rectificare intemeiata pe art. 34 punctul 1 si 2, daca a fost intentata in termenul legiuit, isi va produce efectele si fata de tertele persoane, care au dobandit de buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare.
Termenul va fi de trei ani, socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.
In cazul cand incheierea instantei de carte funciara prin care s-a ordonat inscrierea, care face obiectul actiunii in rectificare a fost comunicata celui indrituit, termenul va fi de 6 luni de la inmanare.
Daca insa cel indrituit incunostinteaza in acest termen de 6 luni instanta de carte funciara ca voieste sa porneasca actiunea in rectificare, termenul va fi de un an, socotit de la data inmanarii incheierii. Declaratiunea celui indrituit se va nota in cartea funciara.
ART. 38
Hotararea, prin care se admite rectificarea unei inscrieri, nu va aduce atingere drepturilor inscrise in folosul persoanelor impotriva carora actiunea n-a fost admisa.
Daca insa actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, hotararea judecatoreasca se va executa si impotriva acelora care au dobandit drepturi dupa notare.
ART. 39
Orice persoana interesata va putea cere rectificarea unei notari in cazurile prevazute de art. 34, precum si de cate ori din alte cauze notarea nu este sau a incetat sa fie exacta.
Rectificarea se va incuviinta in temeiul unei hotarari judecatoresti desavarsite; actiunea nu va fi supusa prescriptiunii.
ART. 40
Daca cu prilejul unei inscrieri s-a savarsit o greseala materiala, indreptarile se vor face la cerere sau din oficiu de catre instanta de carte funciara, dupa ascultarea partilor interesate.
Se vor aplica prin asemanare si in acest caz dispozitiunile art. 36 - 39. Cu toate acestea termenul va fi totdeauna de cel putin 3 ani de la comunicare, daca greseala materiala nu se invedereaza din incheiere.
Paragraful 12
ART. 41
Cel pagubit, prin orice vina savarsita in tinerea cartii funciare, va putea cere despagubire Statului daca paguba n-a putut fi inlaturata in tot sau in parte prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege.
Actiunea in despagubire impotriva Statului se va prescrie prin sase luni, socotite din ziua in care cel pagubit a cunoscut faptul pagubitor si in orice caz prin patru ani de la data cand instanta de carte funciara a dat incheierea prin care s-a pricinuit paguba.
Prescriptia va fi suspendata prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege.
Paragraful 13
ART. 42
Prescriptiile prevazute prin legea de fata nu sunt supuse cauzelor de suspendare prevazute de dreptul comun.
CAP. 2
Intabularea si inscrierea provizorie
Sectiunea I
Dispozitiuni comune
ART. 43
Actul juridic in temeiul caruia se cere inscrierea va fi dovedit prin inscrisul original sau prin expeditiile actelor notariale.
Hotararea judecatoreasca sau a autoritatii administrative se va dovedi prin copii legalizate.
ART. 44
Intabularea si inscrierea provizorie se vor incuviinta numai daca inscrisul original:
1. Indeplineste cerintele de validitate ale actului juridic ce cuprinde;
2. Are deplina putere doveditoare potrivit dreptului comun;
3. Arata numele partilor;
4. Individualizeaza imobilul sau dreptul tabular asupra caruia se face inscrierea si arata dreptul ce urmeaza sa fie inscris sau radiat;
5. Este insotit de o traducere legalizata, daca nu este intocmit in limba romana.
Sectiunea a II-a
Intabularea
ART. 45
Intabularea se va incuviinta numai daca inscrisul original:
1. Arata data cand a fost intocmit, precum si domiciliul partilor;
2. Arata numarul parcelei sau al cartii funciare, daca inscrierea priveste toate imobilele cuprinse in aceeasi carte funciara;
3. Cuprinde declaratia expresa, prin care acel al carui drept urmeaza sa fie stramutat, grevat, restrans, ori stins, consimte la intabulare. Aceasta declaratie se poate da si printr-un inscris deosebit sau chiar prin cererea de intabulare infatisata instantei de carte funciara. In aceste cazuri se vor arata data inscrisului in temeiul caruia se cere intabularea, precum si elementele esentiale ale dreptului ce urmeaza a fi intabulat.
ART. 46
Intabularea unui drept real se va putea incuviinta numai si in temeiul unei hotarari judecatoresti desavarsite.
ART. 47
Radierea unui drept tabular, care se stinge prin moartea titularului, se va incuviinta in temeiul unui extract din registrul starii civile.
In acelasi caz, daca obiectul dreptului supus radierii consta in prestatiuni periodice, radierea nu se va admite in temeiul extractului din registrul starii civile, decat daca nu au trecut 3 ani de la moartea titularului dreptului, fara ca cei indreptatiti sa fi cerut notarea actiunii pentru plata ratelor datorate.
Sectiunea a III-a
Inscrierea provizorie
ART. 48
Inscrierea provizorie va avea ca efect dobandirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular cu rangul dobandit prin aceasta inscriere, sub conditiunea si in masura justificarii ei.
ART. 49
Inscrierea provizorie se va putea cere daca inscrisul original intruneste cerintele prevazute de art. 43 si 44.
ART. 50
Inscrierea provizorie se va putea cere de asemenea in temeiul unei hotarari, care poate fi atacata pe cale ordinara sau prin recurs:
1. Daca partea a fost obligata in stramutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular;
2. Sau daca cel care administreaza bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea garantie ipotecara.
ART. 51
Inscrierea provizorie a radierii dreptului de ipoteca se va incuviinta numai daca debitorul a consemnat in mod irevocabil suma datorata, capete si accesorii sau suma maxima cand dreptul de ipoteca s-a inscris pentru o asemenea suma.
ART. 52
Instanta de carte funciara va admite justificarea daca se infatiseaza:
1. Declaratiunea scrisa, prin care cel indreptatit intregeste cerintele privitoare la intabulare; sau in lipsa acesteia, hotararea judecatoreasca desavarsita care o inlocuieste;
2. In cazurile prevazute de art. 50, pct. 1 si 2, hotararea ramasa desavarsita;
3. In cazul prevazut de art. 51, hotararea desavarsita de validare.
ART. 53
Justificarea inscrierii in cazul art. 52, pct. 1, se va putea face atat timp cat nu s-a notat in cartea funciara cererea de radiere a acestei inscrieri.
In acest caz, daca justificarea inscrierii urmeaza a se face in temeiul unei hotarari judecatoresti, cel ce a cerut inscrierea va infatisa instantei o copie legalizata de pe actiunea intentata spre a fi notata.
ART. 54
Radierea inscrierii provizorii se poate cere de orice interesat, numai daca au trecut 15 zile de la inmanarea incheierii, prin care s-a incuviintat inscrierea provizorie. Instanta va putea acorda
prelungirea acestui termen de justificare, daca cel inscris provizoriu a facut cerere de prelungire inauntrul termenului de 15 zile. Prelungirea se va nota in cartea funciara.
ART. 55
Instanta se va pronunta asupra cererii de radiere dupa ascultarea partilor, afara de urmatoarele cazuri cand o va respinge din oficiu:
1. Daca termenul de justificare nu era implinit;
2. Daca inaintea cererii de radiere s-a notat in cartea funciara actiunea in justificarea inscrierii provizorii sau in executarea obligatiunii garantate prin inscrierea provizorie.
ART. 56
Cand inscrierea provizorie a fost radiata, instanta va respinge din oficiu cererea pentru o noua inscriere a aceluiasi drept:
1. Daca radierea s-a facut in urma unei declaratiuni prin care cel ce a obtinut inscrierea a renuntat fara rezerva la acest drept;
2. Sau daca radierea s-a facut in temeiul unei hotarari judecatoresti desavarsite, prin care actiunea, pe care se intemeia inscrierea provizorie, a fost respinsa in fond;
3. Sau daca a fost notata hotararea desavarsita prin care s-a constatat nevaliditatea titlului in temeiul caruia fusese ceruta inscrierea provizorie;
4. Sau daca dupa radierea unei inscrieri provizorii nejustificate, s-a cerut din nou aceeasi inscriere provizorie, fara a se infatisa dovada ca s-a pornit actiunea in justificare.
ART. 57
Daca inscrierea provizorie a fost incuviintata, se vor putea savarsi inscrieri atat impotriva celui intabulat, cat si impotriva celui inscris provizoriu.
Daca inscrierea provizorie a fost justificata, se vor radia din oficiu inscrierile facute impotriva titularului intabulat. Daca, dimpotriva, inscrierea provizorie a fost radiata, se vor radia din oficiu inscrierile facute impotriva celui inscris provizoriu.
Dispozitiunile de mai sus se vor aplica prin asemanare si in cazul cand radierea unui drept tabular s-a incuviintat printr-o inscriere provizorie.
CAP. 3
Dispozitii speciale privitoare la inscrierea drepturilor tabulare
Sectiunea I
Dreptul de proprietate
ART. 58
Mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi carte funciara decat daca se gasesc in indiviziune, in care caz se va arata partea indiviza a fiecarui proprietar.
ART. 59
Daca vreo cladire face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va deschide o carte funciara colectiva pentru intreaga cladire si cate o carte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament.
Imobilul in intregul sau va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar nefractionat, iar in cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament va fi indicat cu un numar de parcela fractionat, al carui numarator va fi numarul aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi indicele etajului sau apartamentului.
In cartea funciara colectiva se vor inscrie toti proprietarii etajelor ori apartamentelor. Aceasta carte va arata: in titlu, cladirea care face obiectul proprietatii individuale pe etaje ori apartamente, impreuna cu numarul ei de parcela, iar in partea I, numarul de parcela al fiecarui etaj ori apartament, cu indicarea cartii funciare in care se gaseste inscris, precum si partile indivize comune ale cladirii.
In cartea funciara individuala se va inscrie proprietarul etajului sau apartamentului, se va arata dreptul de coproprietate asupra partilor comune indivize si se va face trimitere la numarul cartii funciare a intregii cladiri.
Inscrierile privitoare la intreaga cladire se vor face atat in cartea funciara colectiva, cat si in cele individuale.
ART. 60
Proprietarul poate renunta la dreptul sau printr-o declaratie infatisata instantei pentru ca sa fie intabulata in cartea funciara incetarea dreptului de proprietate.
In acest caz comuna va putea cere inscrierea dreptului de proprietate in folosul ei.
Sectiunea a II-a
Dreptul de superficie
ART. 61
Dreptul de superficie se va inscrie in folosul titularului in partea a treia a cartii funciare de proprietate, aratandu-se totodata cartea funciara, in care s-a inscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine statator. Imobilul asupra caruia s-a constituit dreptul de superficie se va inscrie cu acelasi numar de parcela insotit de un indice ca si in cartea funciara a dreptului de proprietate, facandu-se aratarea in rubrica de observatiuni despre numarul cartii funciare a proprietatii.
Daca dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alcatuiesc corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcela, se va alcatui un corp funciar din parcela sau din partea de parcela grevata cu dreptul de superficie.
Sectiunea a III-a
Dreptul de uzufruct, uz, abitatiune sau servitute
ART. 62
Daca uzufructul, uzul, abitatiunea sau servitutea are drept obiect numai o parte dintr-o parcela, aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan.
Servitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
ART. 63
Radierea unei servituti constituite in folosul unui imobil, se va putea face numai cu invoirea tertului, care are inscris vreun drept tabular asupra imobilului.
Chiar fara aceasta invoire, instanta de carte funciara va putea dispune radierea dreptului de servitute, dupa ascultarea partilor, daca paguba pricinuita prin radiere ar fi neinsemnata.
Sectiunea a IV-a
Dreptul de ipoteca
ART. 64
Ipoteca se poate inscrie numai asupra unui corp funciar in intregul sau sau asupra partii unui coproprietar. Daca ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament, ea va fi inscrisa atat asupra acestora cat si asupra partii comune indivize cuvenita proprietarului ipotecat.
ART. 65
Dreptul de ipoteca se va inscrie pentru o anume suma de bani, aratandu-se catimea dobanzii.
Cand suma creantei este determinata printr-o suma maxima aratata in inscrisul de constituire, dreptul de ipoteca se va inscrie pentru aceasta suma.
ART. 66
Dobanzile conventionale si legale, anuitatile, rentele sau celelalte prestatiuni periodice, datorate pe ultimii trei ani, vor avea rangul ipotecii.
Daca urmarirea creantei ipotecare s-a notat in cartea funciara, dobanzile, anuitatile, rentele sau celelalte prestatiuni periodice scazute dupa notare vor avea rangul ipotecii.
Cheltuielile de judecata si urmarire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pana la suma maxima inscrisa pentru asigurarea lor.
ART. 67
Cand din inscrisul doveditor al vanzarii se invedereaza ca pretul nu a fost platit, ori n-a fost platit in intregime, dreptul de ipoteca legala pentru garantarea pretului datorat se inscrie, din oficiu, in folosul vanzatorului.
Daca insa vanzarea a fost rezolvata, acest drept de ipoteca se va radia din oficiu.
ART. 68
Dispozitiunile art. 67 se vor aplica prin asemanare in caz de schimb sau imparteala pentru diferenta de valoare datorata in bani.
Ipoteca legala pentru garantarea pretului datorat de copartasul adjudecatar al imobilului supus impartelii, se va inscrie in temeiul incheierii instantei de adjudecare.
ART. 69
Copartasul, osebit de cazurile prevazute de art. 68, va putea cere, in temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garantie, inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilalti copartasi au dobandit prin efectul impartelii, prin garantarea creantei rezultand din evictiune.
ART. 70
Arhitectii, antreprenorii si maistrii vor putea cere, in temeiul inscrisului original doveditor al contractului incheiat cu titularul inscris in cartea funciara, inscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrarilor ce s-au obligat sa faca, pentru garantarea pretului acestor lucrari.
ART. 71
In cazurile prevazute de art. 69 si 70, instanta de carti funciare va incuviinta inscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma aratata in inscrisul de imparteala sau in contractul prevazut de art. 70, iar in lipsa, pentru o suma maxima, aratata in cererea de inscriere.
Titularul inscris in cartea funciara va putea cere prin apel reducerea sumei maxime.
Justificarea inscrierii provizorii se va face potrivit art. 52, punctul 1.
In cazul prevazut de art. 70, se va putea cere radierea inscrierii provizorii, potrivit art. 53 - 55, numai daca au trecut trei luni de la predarea lucrarii.
ART. 72
Cesionarul va putea cere in favoarea sa inscrierea ipotecii, pe baza inscrisului de cesiune a creantei.
Debitorul cedat va putea cere in termen de o luna de la comunicarea incheierii prin care s-a ordonat inscrierea stramutarii ipotecii, notarea exceptiunilor pe care le-ar fi putut opune cedentului pentru cauze anterioare comunicarii incheierii si pe care intelege sa le opuna cesionarului.
Instanta de carti funciare va incuviinta in intregime sau in parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prevazuta in alineatul precedent, in temeiul hotararii judecatoresti desavarsite, prin care s-a pronuntat asupra temeiniciei exceptiunilor invocate de debitorul cedat.
ART. 73
Daca creanta ipotecara a fost data in gaj, debitorul va putea opune creditorului gagist exceptiunile ce avea impotriva creditorului sau, daca sunt intemeiate pe cauze anterioare datei cand i s-a comunicat incheierea prin care s-a ordonat notarea gajului.
ART. 74
Daca inscrisul de ipoteca cuprinde clauza la ordin sau la purtator, se va face aratarea despre aceasta in inscriere.
In acest caz dreptul de ipoteca sau dreptul de gaj asupra creantei ipotecare se va dobandi si va fi opozabil fara inscriere in cartea funciara prin insasi stramutarea sau darea in gaj a titlului la ordin sau la purtator.
ART. 75
Daca ipoteca creantei novate a fost rezervata pentru garantarea noii creante, aceasta se va inscrie cu rangul vechii ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind novatiunea.
ART. 76
Cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea stramutarii dreptului de ipoteca, in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatiunea.
ART. 77
Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea prioritatii in temeiul invoielii facute intre creditorii ipotecilor al caror rang se schimba.
Daca intre ipotecile al caror rang se schimba se gasesc si alte ipoteci sau drepturi ai caror titulari n-au consimtit la acordarea prioritatii, aceasta schimbare nu le va fi opozabila decat in masura in care le era opozabila ipoteca al carei rang a fost cedat.
Daca imobilul este vandut la licitatie, creditorul care a dobandit rangul unei creante sub conditiune, va putea renunta la folosul schimbarii de rang, creanta ipotecara conditionata reluandu-si rangul cedat.
Dispozitiunile de mai sus se vor aplica si in cazul cand titularul unei ipoteci, in rang egal cu ipoteca al carui rang a fost cedat, nu s-a invoit la schimbare.
ART. 78
Impozitul pe venitul lucrului nemiscator, datorat pe ultimii cinci ani, va fi opozabil si fara inscriere.
Sectiunea a V-a
Dispozitiuni comune
ART. 79
Drepturile reale sub conditiune suspensiva nu se vor putea intabula sau inscrie provizoriu; obligatiunea de a stramuta ori a greva, facuta sub o atare conditiune, se va putea insa nota in cartea funciara. Conditiunea rezolutorie, termenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se vor arata in cuprinsul intabularii sau inscrierii provizorii.
ART. 80
Daca aportul unui asociat consta intr-un drept tabular, acesta se va inscrie pe numele asociatilor.
Daca apoi, aceeasi societate sau asociatie devine persoana juridica, dreptul adus ca aport se va inscrie pe numele persoanei juridice in temeiul unui certificat eliberat de grefa tribunalului in al carui registru s-a facut inscrierea persoanei juridice.
CAP. 4
Notarea
Sectiunea I
Dispozitiuni generale
ART. 81
Se vor putea nota in cartea funciara:
1. Incapacitatea sau restrangerea capacitatii;
2. Administratia vremelnica si curatelele speciale;
3. Conventiunea matrimoniala, modificarea sau inlocuirea ei, fie chiar judecatoreasca;
4. Oprirea instrainarii sau grevarii privitoare la un drept inscris;
5. Modalitatile obligatiunii de a stramuta sau de a greva;
6. Contractul de locatiune;
7. Cesiunea de venituri;
8. Vanzarea spre taiere a unei paduri;
9. Dreptul de preemtiune;
10. Promisiunea stipulata prin conventia de a incheia un contract viitor;
11. Intentiunea de a instraina ori a ipoteca;
12. Schimbarea rangului ipotecii;
13. Contractul de gaj asupra unei creante ipotecare;
14. Ipotecile colective;
15. Notarile prevazute in legea urmaririlor silite;
16. Delasarea imobilului ipotecat;
17. Separatia de patrimonii;
18. Actiunea pentru anularea declaratiuni de moarte;
19. Actiunea de rectificare a inscrierilor din cartea funciara, precum si declaratia prevazuta de art. 37, alin. 4;
20. Actiunea pentru desfiintarea sau desfacerea actului juridic pentru cauze posterioare incheierii lui;
21. Actiunea pauliana;
22. Actiunea prevazuta de art. 24;
23. Actiunea in imparteala;
24. Actiunea prevazuta de art. 47, alin. 2;
25. Incheierea de respingere a cererii de inscriere in cartea funciara, apelul si recursul potrivit celor prevazute de art. 125, alin, 2, 127, alin. 5 si 128, alin. 2;
26. Notarile prevazute de art. 99, 100 si 135, alin. 3;
27. Orice fapt, drept personal sau alte raporturi juridice, ori actiune, a caror notare este ingaduita de lege.
ART. 82
Se vor putea nota fara insa ca opozabilitatea fata de tertele persoane sa atarne de aceasta inscriere:
1. Sentinta declarativa de faliment;
2. Sentinta de admitere in principiu a concordatului preventiv;
3. Sentinta de omologare a concordatului;
4. Declaratiunea de utilitate publica a exproprierii unui imobil;
5. Faptul ca imobilul a fost dobandit in temeiul legilor de improprietarire.
ART. 83
Inscrierea ori radierea notarilor se va face la cererea partilor interesate in temeiul inscrisurilor doveditoare, iar in cazurile prevazute de art. 81, punct. 1, 2, 14, 16, 17, 18, 23, 25, 26 si art. 82 si la cererea vreunei instante judecatoresti.
In cazul prevazut de art. 82, punct. 4, inscrierea va putea fi ceruta, si de organele aratate in legea de expropriere pentru cauza de utilitate publica.
In cazul prevazut de art. 82, punct. 5, si de Ministerul Public, precum si de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, instanta de carte funciara poate face si din oficiu o atare notare.
Inscrisul in temeiul caruia se face notarea trebuie sa indeplineasca si urmatoarele cerinte: in cazul prevazut de art. 81 punct. 3, cerintele de valabilitate ale actului juridic ce cuprinde, iar in cazul punctelor 4 - 13 inclusiv si cerintele pentru inscrierea provizorie.
ART. 84
Obligatiunea de a stramuta sau a greva sub conditiune suspensiva, se va radia din oficiu, daca nu se dovedeste indeplinirea ei ,in termen de 10 ani de la notare.
Tot astfel, se va radia conditia rezolutorie, daca nu s-a cerut in temeiul ei radierea dreptului inscris sub o asemenea modalitate, timp de 20 ani de la inscriere.
ART. 85
Promisiunea stipulata prin conventiunea de a incheia un contract viitor se va putea radia, daca cel in drept n-a cerut prin actiune incheierea contractului in termen de 6 luni de la trecerea termenului statornicit pentru incheierea lui.
Radierea se va ordona dupa ascultarea partilor.
ART. 86
Separatiunea de patrimonii in folosul tuturor creditorilor defunctului, precum si a legatarilor, se va nota in cartile funciare a imobilelor din mostenire, in temeiul incheierii instantei de mostenire:
1. Daca un creditor al defunctului sau un legatar a cerut separatiunea de patrimonii.
2. Sau daca s-a ordonat lichidarea mostenirii.
Incheierea va arata cartile funciare in care urmeaza sa se faca inscrierea; instanta de mostenire o va trimite din oficiu instantelor de carti funciare.
ART. 87
Separatiunea de patrimonii se va radia in temeiul incheierii instantei de mostenire:
1. Daca creantele si sarcinile constatate prin inventar au fost achitate;
2. Sau daca, lichidarea mostenirii ordonata la cererea mostenitorului incetand prin renuntarea acestuia la beneficiul de inventar, sau prin decadere, nici un indreptatit nu a cerut in termen de o luna de la data incetarii, continuarea lichidarii.
Sectiunea a II-a
Notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca
ART. 88
Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina ori a ipoteca sa fie notata, aratand in acest din urma caz, suma ce urmeaza sa se garanteze prin ipoteca.
Instanta va putea elibera numai un singur exemplar de pe incheierea prin care se admite notarea.
Daca se savarseste instrainarea sau ipotecarea, dreptul inscris va avea rangul notarii.
ART. 89
Notarea intentiunii de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.
Anul, luna si ziua in care notarea isi pierde efectul vor fi aratate atat in notare, cat si in incheierea care a ordonat-o.
ART. 90
O data cu cererea de inscriere facuta in termen, se va infatisa si incheierea prin care s-a incuviintat notarea intentiunii, facandu-se aratare pe aceasta despre savarsirea inscrierii in cartea funciara.
Daca dupa notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca, s-a notat sentinta declarativa de faliment sau de admitere in principiu a concordatului preventiv, dreptul privitor la care s-a facut notarea intentiunii va putea fi inscris numai daca actul de instrainare sau de ipoteca a fost incheiat anterior sentintei declarative de faliment sau de admitere in principiu a concordatului preventiv, dovada anterioritatii se va face numai prin inscris cu data certa.
ART. 91
Cat timp notarea intentiunii de instrainare nu si-a pierdut efectul, imobilul nu va putea fi vandut la licitatie decat de creditorii care au rang de preferinta inaintea notarii.
Daca proprietatea dobandita prin licitatie a fost inscrisa, notarea intentiei de instrainare se va radia din oficiu.
ART. 92
Deodata cu intabularea instrainarii imobilului, instanta va dispune, la cererea partii pentru care s-a facut intabularea, radierea tuturor inscrierilor ce s-au facut dupa notare.
ART. 93
Daca cererea pentru inscrierea dreptului nu se prezinta in termen, notarea se va radia din oficiu.
Notarea nu se va putea radia inainte de trecerea termenului decat in cazul cand indreptatitul infatiseaza exemplarul incheierii prin care s-a ordonat notarea. Pe acest exemplar se va face aratarea despre savarsirea radierii.
ART. 94
Notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca nu se va mai putea reinnoi cu acelasi cuprins timp de 6 luni de la data cand si-a pierdut efectul notarea aceleiasi intentiuni.
Sectiunea a III-a
Notarea ipotecilor colective
ART. 95
Daca un drept de ipoteca urmeaza a fi inscris in mai multe carti funciare pentru garantarea aceleiasi creante, cartea aratata in prim loc in cerere se va insemna drept carte principala, iar celelalte drept carti secundare.
In cartea funciara principala se vor arata cartile secundare, iar in acestea cartea principala.
ART. 96
Cererea de inscriere a ipotecii colective se va face potrivit dreptului comun la instanta principala, iar la celelalte instante se vor infatisa copii legalizate in temeiul carora se va nota rangul cererii,
pana ce instanta cartii principale va trimite originalul cu o copie a incheierii privitoare la inscrierea cererii.
Instantele cartilor secundare isi vor trimite originalul una celeilalte, iar instantei cartii principale ii vor trimite copie de pe incheierile lor.
Instanta principala, dupa ce va fi savarsit notarile si insemnarile prevazute de lege, va trimite cate o copie de pe incheiere instantelor secundare.
ART. 97
Daca s-a cerut printr-o singura cerere inscrierea dreptului de ipoteca colectiva instantei principale, aceasta o va trimite impreuna cu inscrisul original si cu cate o copie a incheierii, in ordinea stabilita in cerere, celorlalte instante de carti funciare, care vor urma potrivit art. 96.
ART. 98
Daca dupa inscrierea dreptului de ipoteca intr-o carte funciara se inscrie pentru garantarea aceleiasi creante, un alt drept de ipoteca asupra imobilelor cuprinse in alte carti funciare, se vor insemna cartea primei ipoteci drept carte principala, iar celelalte drept carti secundare.
In acest caz, instantele de carti secundare vor trimite incheierile lor instantei principale, care va proceda potrivit celor prevazute de art. 96, al. 3.
ART. 99
Creditorul este dator sa declare existenta ipotecilor colective spre a se putea savarsi notarile si insemnarile mai sus prevazute; ele se vor face si din oficiu, daca instanta constata existenta ipotecilor colective.
ART. 100
Apelul impotriva incheierii vreuneia din instante se va inainta instantei care a dat-o. Daca inscrierea facuta in cartea secundara se radiaza in temeiul hotararii instantei de apel ori recurs, incheierea de radiere se va comunica si instantei principale pentru ca sa se noteze la ipoteca cartii principale.
ART. 101
Cererile privitoare la drepturile de ipoteca colectiva inscrise se vor rezolva numai de instanta cartii principale, potrivit aratarilor cuprinse in aceasta carte; cererile inaintate instantelor secundare se vor trimite din oficiu instantei principale. Modificarile si radierile dreptului de ipoteca colectiva se vor inscrie in cartea principala si prin aceasta isi vor produce efectele, fara inscriere si in cartile funciare secundare, incheierile instantei principale se vor comunica insa instantelor secundare.
Cu toate acestea, daca s-a cerut instantei principale radierea in intregime sau in parte a dreptului de ipoteca asupra tuturor imobilelor grevate sau numai a unora din ele, radierea se va inscrie din oficiu si in cartile funciare respective.
ART. 102
Daca ipoteca se radiaza numai cu privire la imobilul inscris in cartea principala, inscrierile privitoare la ipoteca vor fi transcrise intr-una din cartile secundare, care va deveni carte principala. Daca la instanta cartii principale exista si o carte secundara, aceasta va deveni principala. In celelalte cazuri, instanta va hotari, daca creditorul ipotecar n-a dispus altfel, care carte secundara va fi socotita in viitor drept principala si ii va trimite din oficiu copiile legalizate ale inscrierilor si ale inscrisurilor privitoare.
Prefacerea cartii secundare in carte principala se va comunica din oficiu instantelor secundare.
ART. 103
Cererile nerezolvate, privitoare la ipoteca colectiva, ce se gasesc la instanta cartii principale, se vor trimite, impreuna cu o incheiere, instantei devenita principala.
Aceste cereri vor avea rangul dobandit prin inregistrarea lor la instanta care a fost principala.
Sectiunea a IV-a
Notarea actiunilor
ART. 104
Actiunea pentru executarea prestatiunii tabulare se va putea nota in cartea funciara numai in temeiul inscrisului original, care dovedeste obligatia de a stramuta, constitui, modifica sau de a stinge un drept tabular.
Cererea de notare se va face potrivit art. 111.
Notarea actiunii se va putea face atat timp cat se gasesc inscrisi in cartea funciara, fie cel obligat la prestatiunea tabulara, fie oricare dintre dobanditorii urmatori, daca toate dobandirile au fost cu titlu gratuit si posterioare obligatiunii la prestatiune tabulara.
ART. 105
Actiunea in rectificare se va putea nota:
1. Daca reiese din cartea funciara ca, prin inscriere, reclamantul este vatamat intr-un drept tabular ce este sau a fost inscris in folosul sau;
2. In cazul cand Ministerul public cere, in temeiul unei dispozitii de ordine publica, constatarea nulitatii unui act juridic.
ART. 106
Cand se pretinde ca o inscriere s-a savarsit printr-o infractiune, cel indreptatit, daca dovedeste ca se afla in cazurile si intruneste conditiile puse de legile penale, pentru a porni actiunea penala, va putea depune plangerea spre a fi notata la instanta de carti funciare, care, dupa ce va hotari asupra notarii, o va trimite Ministerului public, pastrand un exemplar pentru dosar; cel indreptatit va putea inainta plangerea si direct Ministerului public, sau instantei penale, care va trimite o copie legalizata instantei de carti funciare, pentru a hotari asupra notarii plangerii.
Daca actiunea penala a fost pornita de Ministerul public, cel indreptatit va putea cere notarea ei in temeiul copiei legalizate a rechizitorului introductiv de instanta, sau in cazurile cand judecatorul de instructie s-a sesizat din oficiu, in temeiul unei asemenea copii de pe ordonanta de trimitere in judecata.
Notarea se va radia in temeiul copiei legalizate de pe ordonanta desavarsita de neurmarire, sau de pe hotararea desavarsita de achitare, prin care se constata inexistenta faptului imputat.
ART. 107
In cazul cand plangerea sau actiunea s-a facut in termenul prevazut de art. 37, partea vatamata va putea cere, pe baza hotararii desavarsite a instantei penale prin care s-a declarat nevalabilitatea inscrierii, radierea inscrierii nevalabile, precum si celor ce s-au facut dupa notare, in temeiul acestei inscrieri.
Notarea plangerii sau a actiunii penale isi va produce efectul si in ceea ce priveste actiunea in rectificare, daca instanta penala s-a pronuntat numai asupra vinovatiei paratului sau in cazul cand se cere radierea inscrierilor facute inainte de notare in temeiul inscrierii nevalabile.
ART. 108
Actiunea ce urmeaza sa fie notata se va indrepta la instanta de carte funciara, alaturandu-se pe langa exemplarele cerute, potrivit dreptului comun, un exemplar, care va fi pastrat de aceasta instanta.
Aceasta dupa ce a hotarat asupra notarii cererii, va trimite actiunea la instanta aratata de parte.
Daca actiunea s-a introdus la instanta de drept comun, partea va putea cere instantei de carte funciara notarea ei, alaturand o copie legalizata de pe actiune.
ART. 109
Creditorul va putea cere notarea actiunii pauliene, daca dovedeste printr-un inscris, cu data certa, ca dreptul sau de creanta s-a nascut inainte de actul viclean atacat.
Daca actiunea nu a fost pornita de-a dreptul la instanta de carte funciara, creditorul va infatisa si o copie legalizata de pe actiune.
CAP. 5
Dispozitii de procedura
Sectiunea I
Dispozitii generale
Paragraful 1
Competenta
ART. 110
Cererea de inscriere se va indrepta la instanta unde se afla cartea funciara in care urmeaza sa se faca inscrierea.
Paragraful 2
Persoanele indreptatite sa ceara inscrierea
ART. 111
Intabularea sau inscrierea provizorie poate fi ceruta de oricine care potrivit inscrisului original, hotararii judecatoresti sau hotararii autoritatii administrative, urmeaza sa stramute, sa constituie, sa modifice, sa dobandeasca sau sa stinga un drept tabular.
ART. 112
Inscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:
1. de mandatarul general al celui indrituit;
2. de oricare dintre titularii aceluiasi drept.
ART. 113
Creditorul a carui creanta certa si exigibila este dovedita printr-un inscris sau printr-o hotarare judecatoreasca, ori in cazurile anume prevazute de lege printr-o decizie a autoritatii administrative,
va putea cere instantei de carte funciara, in numele si in folosul debitorului sau, inscrierea unui drept tabular, sau radierea unei sarcini.
ART. 114
Debitorul care a platit valabil creanta ipotecara a unui cesionar neinscris in cartea funciara poate cere radierea ipotecii, daca infatiseaza inscrisul original al cesiunii si chitanta doveditoare a platii.
Paragraful 3
Forma cererilor
ART. 115
Cererea se va prezenta intr-un singur exemplar si va arata:
1. Instanta la care se indreapta;
2. Numele si domiciliul celui care a cerut inscrierea, precum si ale persoanelor carora incheierea urmeaza a fi inmanata;
3. Inscrisul in temeiul caruia se cere inscrierea;
4. Inscrierea ce urmeaza sa se faca;
5. Comuna, iar in cazul prevazut de art. 2, al. 3, si satul in care se afla imobilul, numarul cartii funciare, numarul corpului funciar din care face parte, numarul de ordine si numarul de parcela;
6. Persoanele carora urmeaza sa se predea inscrisurile originale.
Nearatarea persoanelor carora urmeaza a se comunica incheierea sau a se preda inscrisul original nu va impiedica rezolvarea cererii.Tota astfel, se va urma in caz de nearatare a domiciliului acestor persoane.
Cererea va fi primita chiar in cazul cand ea nu arata decat comuna si numarul de parcela sau de carte funciara, daca dreptul ce urmeaza sa fie inscris ori radiat se refera la toate imobilele inscrise intr-o carte funciara.
Daca cererea nu stabileste felul inscrierii, instanta va incuviinta, potrivit imprejurarilor, intabularea, inscrierea provizorie sau notarea.
Daca se cere intabularea, se va putea incuviinta inscrierea provizorie sau notarea; de asemeni daca se cere inscrierea provizorie se va putea incuviinta notarea.
ART. 116
Daca nu s-au alaturat la cerere, copiile inscrisului original in temeiul caruia se cere inscrierea si care urmeaza a fi pastrate la arhiva instantei, inscrisul original va fi retinutg pana ce partea obligata sa depuna copiile, va prezenta copii conforme sau va plati taxele prevazute in regulament pentru intocmirea lor.
ART. 117
Daca inscrisul original in temeiul caruia s-ar putea savarsi inscrierea, se gaseste la o alta instanta judecatoreasca sau la o alta autoritate administrativa, cererea de inscriere, intovarasita de o copie legalizata a inscrisului original, se va nota in cartea funciara.
Inscrisul original va fi cerut din oficiu instantei judecatoresti sau autoritatii administrative, sau se va da termen pentru aducerea lui.
Daca partea nu prezinta in acest termen inscrisul original sau dovada ca a pornit actiunea pentru infatisarea lui, cererea va fi respinsa, radiindu-se totodata notarea ei.
Paragraful 4
Inregistrarea cererilor
ART. 118
Cererea de inscriere prezentata grefei va primi de indata un numar de inregistrare, care va fi totodata si numarul incheierii.
Acest numar se va trece si in partea cartii funciare, in care urmeaza a se face inscrierea.
Conducatorul cartii funciare va face pe cerere aratare ca din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nici o impiedicare pentru savarsirea inscrierii; daca insa constata vreo piedica, o va arata pe o foaie deosebita, ce se va anexa la cerere.
Cel interesat va putea totodata sa prezinte o copie dupa cererea sa, scutita de timbru, spre a i se trece numarul de inregistrare.
ART. 119
Cererea inregistrata nu mai poate fi modificata sau intregita.
ART. 120
Cererile si inscrisurile netimbrate sau neindestulator timbrate, vor fi rezolvate, aplicandu-se prin aceeasi incheiere o amenda de cinci ori mai mare decat taxa datorita. Instanta va retine inscrisul original pana la achitarea amenzii cuvenite.
Daca se infatiseaza la o instanta de carte funciara un act pentru care nu s-a platit impozitul proportional, instanta va inregistra cererea, insemnand si neachitarea impozitului in partea cartii
funciare in care urmeaza a se face inscrierea. Instanta va respinge cererea, radiind insemnarea daca nu se aduce dovada achitarii impozitului in termen de 15 zile de la inregistrare.
Cererea pentru notarea unei actiuni va fi respinsa daca nu au fost achitate taxele de timbru si impozitul proportional datorit pentru actiune.
Paragraful 5
Rezolvarea cererilor
ART. 121
Instanta de carte funciara va cerceta daca fata de aratarile cuprinse in cartea funciara cererea poate fi incuviintata in temeiul inscrisurilor prezentate.
Partile vor fi citate numai in cazurile prevazute de lege.
Cererea poate fi incuviintata in intregime sau in parte.
Daca lipsurile constatate din oficiul nu impiedica incuviintarea cererii, ea va fi admisa, dispunandu-se totodata si intregirea lor.
ART. 122
Incheierea prin care se admite cererea va arata:
1. Inscrisul pe care se intemeieaza;
2. Felul inscrierii: intabulare, inscriere provizorie ori notare;
3. Determinarea exacta a dreptului sau faptului ce se inscrie;
4. Modalitatile drepturilor inscrise;
5. Comuna si eventual satul, in care se afla imobilul, numarul cartii funciare, numarul corpului funciar din care face parte, numarul de ordine si numarul de parcela;
6. Persoanele in folosul si impotriva carora se savarseste inscrierea;
7. Persoanele carora urmeaza sa se predea inscrisurile originale;
8. Persoanele carora urmeaza sa se faca comunicarea;
9. Daca va fi locul, dreptul de ipoteca legala.
ART. 123
Inscrierea in cartea funciara va cuprinde:
1. Ziua, luna, anul si numarul de inregistrare a cererii in temeiul careia se face inscrierea;
2. Inscrisul pe care se intemeiaza;
3. Determinarea faptului sau dreptului ce se inscrie, precum si a modalitatilor lui; inscrierea se va putea completa cu trimitere la inscrisul doveditor, cu aratarea de va fi nevoie, a unor anume parti din acestea;
4. Aratarea lucrului nemiscator ori a dreptului la care se refera inscrierea. Daca inscrierea se refera la o alta inscriere anterioara, se va arata si numarul de ordine al acestuia;
5. Persoanele in folosul carora se savarseste inscrierea.
ART. 124
In cazul cand instanta de carte funciara admite cererea, se va face mentiunea pe inscrisul original despre desavarsirea inscrierii, indicandu-se atat partea cartii funciare in care s-a facut inscrierea cat si numarul de ordine al inscrierii.
ART. 125
Incheierea prin care cererea este respinsa va fi motivata.
Respingerea se va nota in cartea funciara, aratandu-se numele celui care a cerut inscrierea, dreptul sau faptul juridic care a facut obiectul cererii, precum si bunul nemiscator asupra caruia urma sa se faca inscrierea; notarea nu se va savarsi daca nu pot face aceste aratari.
ART. 126
Incheierea instantei de carte funciara se va comunica celui care a cerut inscrierea, precum si persoanelor care potrivit aratarilor din cartea funciara sunt interesate.
Paragraful 6
Caile de atac
ART. 127
Apelul impotriva incheierilor instantei de carte funciara se va face in temren de 15 zile de la comunicare si se va judeca de tribunal.
Cel care a cerut inscrierea nu va putea invoca in apel dovezi noi.
Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea sentintei si se va judeca de catre Curtea de Casatie.
Apelul si recursul se vor depune la instanta care a dat hotararea atacata; tribunalul va instiinta din oficiu instanta de carte funciara despre introducerea sau neintroducerea in termen a recursului.
Apelul si recursul se vor nota din oficiu in cartea funciara, notarea apelului se va radia daca nu s-a facut recurs in termen.
ART. 128
Curtea de Casatie va judeca in fond, fara trimitere.
In cazul respingerii, notarea recursului se va radia din oficiu.
Hotararea instantei de apel sau de casare va fi trimisa din oficiu instantei de carte funciara, care o va inmana partilor.
ART. 129
Inscrierea facuta in temeiul hotararii instantei de apel, ori de casare isi va produce efectele de la inregistrarea cererii la instanta de carte funciara.
Sectiunea a II-a
Procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobandite prin uzucapiune
ART. 130
Cererea de inscrierea se va indrepta judecatoriei in circumscriptiunea careia este asezat imobilul.
Judecatoria, prin incheiere, va emite o somatiune care se va afisa la judecatorie, la primaria comunei unde se afla asezat imobilul si se va publica intr-unul din ziarele mai raspandite din Capitala.
Publicarea in ziar va fi inlocuita pentru fondurile rurale mai mici de 5 ha, prin batai de toba, facute in 2 duminici succesive.
Indeplinirea acestor formalitati se va constata prin proces-verbal intocmit, in cazul prevazut la al. 2, de catre grefier, iar in cazul prevazut la al. 3, de catre primar. Procesul-verbal se va inainta fara intarzierre judecatoriei.
Prin somatiune cei interesati vor fi invitati sa faca opozitiune, cunoscand ca in termen de 1 luna de la cea din urma din aceste publicatiuni, judecatoria va pasi la judecarea pricinii.
Daca nu s-a facut opozitiune, judecatoria se va pronunta printr-o incheiere, in cazul contrar opozitiunea se va judeca de catre instanta competenta, dupa dreptul comun. Daca aceasta instanta ar fi tribunalul, judecatoria ii va trimite din oficiu dosarul pricinii.
In ambele cazuri, instanta va cereceta daca sunt indeplinite cerintele art. 28.
Reclamantul va putea cere inscrierea provizorie a dreptului ce a uzucapat in temeiul hotararii judecatoresti, de prima instanta sau a incheierii prin care s-a admis cererea.
Justificarea se va face prin hotarare judecatoreasca desavarsita.
Instanta de carte funciara nu va putea, in temeiul uzucapiunii, dispune inscrierea dreptului, daca acesta a fost intabulat sau inscris provizoriu, in folosul unei alte persoane, chiar dupa implinirea termenului de uzucapiune; in cazul cand s-ar fi facut numai o notare, instanta va dispune inscrierea dreptului, fara ca inscrierea sa fie opozabila celui care a cerut notarea.
Sectiunea a III-a
Procedura privitoare la cererile de alipire, deslipire, transcriere si reinscriere
ART. 131
Crerea proprietarului privitoare la alipirea sau deslipirea unui imobil, inscris in cartea funciara, va trebui sa arate numarul parcelei care face obiectul cererii.
In cazul cand parcela urmeaza sa fie despartita, se va alatura la cerere si o schita de plan, dupa care se va retine o copie pentru arhiva.
Inscrisul original pe care se intemeiaza cererea va trebui sa indeplineasca conditiunile cerute prin intabularea dreptului de proprietate.
ART. 132
Schita de plan va trebui sa fie intocmita si semnata de o persoana autorizata, prin regulamentul legii de fata.
Schita de plan va fi semnata de parti si va cuprinde: data cand a fost intocmita, parcela ce urmeaza sa fie despartita, intinderea si numele parcelelor constituite prin despartire, numele persoanelor asupra carora aceste din urma parcele urmeaza sa fie transcise sau reinscrise.
ART. 133
Daca schita nu indeplineste conditiunile legii, instanta de carte funciara o va restitui, dand partilor un termen, care nu va putea depasi 15 zile si nici a fi mai scurt de 8 zile, pentru a depune o schita intocmita potrivit prevederilor legale; ea va respinge cererea daca schita nu a fost depusa in acest termen, sau daca schita depusa nu intruneste cerintele legii.
ART. 134
Ori de cate ori se face o cerere de alipire sau deslipire, persoanele interesate, potrivit cuprinsului cartii funciare, vor fi citate spre a prezenta obiectiunile lor, afara de cazul cand se prezinta in scris consimtamantul acestora.
Deslipirea unei parcele sau a unei pati dintr-o parcela, ce face parte dintr-un corp funciar, se face, in lipsa unei conventiuni contrare, impreuna cu sarcinile ce greveaza imobilul.
Daca creditorii ipotecari consimt, atat la deslipirea unei parcele sau a unei parti de parcela dintr-un corp funciar, cat si la alipirea ei la altul, ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imobilul la care s-a facut alipirea.
In toate cazurile, ipotecile se vor inscrie ca ipoteci colective; inscrierea lor va fi scutita de taxe.
ART. 135
Deslipirea unei parcele dintr-o carte funciara si reinscrierea ei in aceeasi carte funciara, se va face in temeiul aceleieasi cereri.
Daca aceste lucrari urmeaza sa fie facute in cartile funciare a doua instante diferite, cererea se va inainta instantei competente pentru a ordona deslipirea.
Cand nimic nu impiedica incuviintarea deslipirii, cererea se va nota in cartea funciara si se va trimite cu mentiunea notarii celeilalte instante spre inscrierea.
Inscrierile ce se vor face, dupa notarea cererii de transcriere asupra partii notate pentru transcriere, vor avea efect numai in cazul cand nu se incuviinteaza inscrierea parcelei in noua carte funciara.
ART. 136
instanta careia i se transmite cererea , daca nu este vreo impiedicare, va savarsi inscrierea, comunicand incheierea de inscriere primei instante; aceasta va executa deslipirea aratand cartea funciara in care s-a trecut imobilul transcris. Incheierea de deslipire se va comunica si partilor interesate potrivit aratarilor cartii funciare.
De asemeni aceasta instanta va trimite instantei cartii funciare principale incheierea sa de transcriere, daca asupra parcelei transcrise erau ipoteic colective.
Daca instanta de trimitere nu incuviinteaza cererea de inscriere, va trimite instantei competente de a dispune transcrierea copie de pe incheiere, spre a fi comunicata persoanelor interesate, daca la data comunicarii nu s-a facut apel in termen, notarea cererii de transcriere se va radia din oficiu.
ART. 137
Dupa savarsirea transcrierii, cererea cu inscrisurile privitoare se va trimite instantei cartii funciare in care s-a inscris imobilul.
Daca inscrierile privesc si alte imobile, instanta de carte funciara va comunica, cu scutire de taxe, copii legalizate de pe acestea.
Sectiunea a IV-a
Comunicarea incheierilor
ART. 138
Comunicarea incheierilor instantei de carte funciara se va face din oficiu, potrivit dispozitiunilor codului de procedura civila privitoare la prima citare in cauzele contencioase.
Incheierile se vor inmana celui indrituit, reprezentantului sau lega sau celul anume imputernicit pentru aceasta.
CAP. 6
Dispozitiuni privitoare la tinerea cartii funciare
ART. 139
Titlul cartii funciare va cuprinde: numarul cartii si numele comunei in care se gaseste imobilul.
Daca subsolul alcatuieste o proprietate miniera deosebita, se va arata acest lucru in titlu, mentionandu-se parcelele referitoare si facandu-se trimitere la cartea miniera, la cadastrul minier, ori, in lipsa, la orice alta data menita a identifica proprietatea miniera.
Titlul cartii funciarea dreptului de superficie va cuprinde si mentiunea acestui drept.
ART. 140
Partea I a cartii funciare va arata numarul de ordine si cel topografic al fiecarei parcele, felul de cultura ori folosinta, locul de aserzare, intinderea si venitul impozabil; ea va avea si o rubrica pentru observatiuni.
ART. 141
Partea a II-a va cuprinde:
1. Numele si prenumele proprietarului, aratandu-se dupa putinta datele necesare pentru identificarea lui;
2. Faptele, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile tabulare inscrise in aceasta parte;
3. Sechestrul, urarirea imobilului sau a veniturilor sale;
4. Aratarea oricarei modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.
Partea a III-a, va avea 4 rubrici: numar de ordine, inscrieri, suma creantei si observatiuni.
ART. 143
Orice modificare materiala privitoare la imobil, precum si felul de folosinta orui de cultura, se va arata la descrierea imobilului.
ART. 144
Modificarile savarsite prin alipire, deslipire, reinscriere si transcriere, se vor arata, atat in partea I, cu numarul de ordine ce urmeaza, numarul parcelei fiind vechiul ei numar urmat de indicele de pe plan.
Parcelele care se unesc se vor sublinia, reinscriindu-se unite, ca ultima parcela in partea I, cu numarul de oridine ce urmeaza, numarul nou de parcela fiind format din alaturarea vechilor numere.
Transcrierea unei parcele in alta carte funciara se va arata prin sublinierea inscrierii parcelei in vechea carte funciara.
Modificarile se vor arata in partea a II-a, cu indicarea inscrisurilor in temeiul carora s-au savars

HOTARIRE NUMAR: 834 DIN 14/12/91 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de societatile comerciale cu capital de stat

EMITENT: GUVERN

APARUT IN MONITORUL OFICIAL nr. 259 DIN 20/12/91
In aplicarea prevederilor art. 19 si art. 20 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, Guvernul Romaniei hotaraste:

ART. 1
Terenurile aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat la data infiintarii acestora, necesare desfasurarii activitatii conform obiectului lor de activitate, se determina, pentru societatile comerciale infiintate prin hotarire a Guvernului, de catre organele care, potrivit legii, indeplinesc atributiile ministerului de resort, iar pentru societatile comerciale infiintate prin decizia organului administratiei locale de stat, de catre autoritatea publica judeteana.

ART. 2
Criteriile de stabilire si de evaluare a terenurilor care fac parte din patrimoniul societatilor comerciale se aproba de Ministerul Economiei si Finantelor impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu consultarea ministerelor interesate.

ART. 3
Prevederile art. 1 nu se aplica terenurilor care, in conditiile legii, fac parte din domeniul public, precum si terenurilor carora le sint aplicabile prevederile Hotaririi Guvernului nr. 746/1991.

ART. 4
Terenurile disponibilizate ca urmare a aplicarii prevederilor art. 1 apartin domeniului privat al statului sau, dupa caz, autoritatilor administrative publice locale si se constituie intr-un fond special destinat actiunilor de privatizare, care se utilizeaza pe baza acordului Agentiei Nationale pentru Privatizare.

ART. 5
Organele care, potrivit legii, indeplinesc atributiile ministerului de resort, precum si autoritatile administrative publice judetene vor elibera societatilor comerciale certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, potrivit modelului stabilit de organele prevazute la art.

2. Aceste certificate sint supuse regimului de publicitate imobiliara.

ART. 6
Terenurile stabilite potrivit art. 1 se evalueaza de consiliile de administratie ale societatilor comerciale, cu respecatrea criteriilor prevazute la art. 2, iar valoarea acestora se include in patrimoniul societatilor comerciale, fara modificarea capitalului social al acestora.

ART. 7
In vederea vinzarii de active sau actiuni conform Legii nr. 58/1991 a privatizarii societatilor comerciale, patrimoniul societatilor comerciale se reevalueaza in conditiile prevazute de lege.

ART. 8
Pentru terenurile stabilite in conditiile prezentei hotariri, societatile comerciale vor achita, in continuare, taxele legale, pina la eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate. Dupa aceasta data, obligatiile fiscale vor fi cele stabilite in conditiile legii.
PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN

Documentaţiile întocmite conform hotărârii de guvern nr. 834/1991
Pentru a stabili si evalua terenurile aflate in patrimoniul statului se stabileşte o comisie formata din 5-7 membri. Comisiile constituite conform au următoarele atribuţii:
a) verifica regimul juridic al terenurilor aflate in patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat:
- titlul asupra terenurilor - legi, decrete, ordine, decizii, contracte, acorduri etc.;
- planurile si schiţele anexe la titlu;
b) participa la delimitarea prin bornare a suprafeţei de teren aferente fiecărei societăţi comerciale cu capital de stat;
c) coordonează efectuarea măsurătorilor topografice pentru stabilirea terenurilor din patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat;
d) supune spre aprobare consiliului împuterniciţilor statului sau, după caz, adunării generale a acţionarilor documentaţiei pe baza căreia urmează sa se elaboreze certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Stabilirea suprafeţelor
Măsurătorile topografice se executa la comanda societăţilor comerciale cu capital de stat de către unităţi specializate sau, după caz, de agenţi economici care executa lucrări geo-topografice si vor determina, următoarele:
- suprafaţa incintei (ST);
- suprafaţa construita (Sc);
- suprafaţa aferenta reţelelor (Sr);
- suprafaţa aferenta cailor de transport (St);
- suprafaţa libera (Sl).
Suprafaţa incintei (ST) reprezintă suma suprafeţelor terenurilor ce se afla in patrimoniul unei societăţi comerciale cu capital de stat. Se vor lua in calcul si alte suprafeţe de terenuri ale societăţii comerciale cu capital de stat (care deţin obiective construite sau prevăzute pentru eventuale dezvoltări in exteriorul incintei).
Suprafaţa construita (Sc) reprezintă suma suprafeţelor ocupate definitiv de clădiri, construcţii inginereşti si speciale, utilaje si construcţii tehnologice de depozitare, de instalaţii si de transport realizate suprateran cu unu sau mai multe niveluri închise, total sau parţial, sau complet deschise.
Suprafaţa aferenta reţelelor (Sr), din incinta societăţilor comerciale cu capital de stat, reprezintă suma suprafeţelor ocupate de reţele exterioare având funcţiuni tehnologice si de instalaţii, amplasate in subteran (liber sau in canale), suprateran (pe suporţi), ca de exemplu: conducte de apa industriala, menajera (potabila); conducte de canalizare (ape industriale, menajere, pluviale); conducte pentru diferiţi agenţi termici (apa, abur), agenţi tehnologici sau de încălzire a construcţiilor; conducte de gaze; conducte pentru transportul pneumatic sau mecanic al materialelor pulverulente; cabluri si conductoare electrice etc.
Suprafaţa aferenta cailor de transport (St), din incinta societarilor comerciale cu capital de stat, reprezintă suma cailor de transport - drumuri, cai ferate, navale, aeriene si pietonale (supraterane si subterane), inclusiv lucrările inginereşti specifice, aferente acestora (lucrări de arta, talazuri, ramblee, deblee, diguri, îndiguiri, tunele, peroane etc.), precum si suprafeţele ocupate de amenajările funcţionale specifice (traversări, parcări, transbordări, acces la rampe, spatii de manevra), conductele ce deservesc rampele de descărcare - încărcare de vagoane-cisterna la liniile de garaj etc.
Suprafaţa libera (Sl), din incinta societarilor comerciale cu capital de stat, reprezintă suma suprafeţelor de teren, altele decât cele menţionate mai sus, sau determinate de distantele obligatorii intre clădiri, reţele, instalaţii etc., ca urmare a soluţiilor de plan general si a prescripţiilor legale in vigoare, destinate unor eventuale dezvoltări.
Comisiile constituite, pe baza datelor cuprinse in planul topografic al societăţii comerciale cu capital de stat, vor determina următoarele:
a) procentul de ocupare a terenului (POT) exprima raportul dintre suma suprafeţei construite (Sc), a reţelelor (Sr), a cailor de transport (St) si a suprafeţei incintei (ST):

coeficientul de utilizare a terenului (CUT) exprima raportul dintre suma suprafeţelor desfăşurate ale tuturor clădirilor (SD) si suprafaţa incintei (ST):

Valorile indicilor POT si CUT reprezintă indicatori cantitativi si calitativi de ocupare si, respectiv, de utilizare a terenului pe baza cărora se stabileşte necesarul de teren pentru realizarea obiectului de activitate prevăzut in statutul aprobat prin actul de înfiinţare al societăţii comerciale cu capital de stat;
b) diferenţa dintre suprafaţa incintei existente si cea prevăzuta in titlul pe baza căruia poseda terenul;
c) categoria de folosinţa a terenului liber, clasa de calitate si producţie, precum si modul de utilizare a acestuia;
d) cota-parte indiviza din teren funcţie de cota-parte indiviza din proprietatea asupra mijlocului fix, stabilita pe baza de proces-verbal încheiat intre partile interesate;
e) delimitarea, pe planul topografic întocmit, a suprafeţelor ce se disponibilizează potrivit indicilor cantitativi, calitativi si diferenţelor dintre suprafaţa existenta si cea prevăzuta in titlu.

Întocmirea si verificarea documentaţiilor
Documentaţiile pe baza cărora urmează sa se elibereze certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate in patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat trebuie sa cuprindă următoarele:
a) planul de încadrare in zona a societăţii comerciale cu capital de stat, scara 1: 10.000 până la 1: 100.000, întocmit de societatea comerciala solicitatoare, pe care se vor evidenţia:
- căile principale de comunicaţii;
- principalele reţele edilitare;
- societăţile comerciale sau regiile autonome importante in zona, vecinii etc.;
b) foile de plan întocmite de societatea comerciala solicitatoare, cuprinzând suprafaţa incintei existente rezultata din însumarea suprafeţelor pe baza de măsurători topografice;
c) situaţia privind stabilirea terenurilor aflate in patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat;
d) situaţia privind evaluarea calitativa a terenurilor disponibilizate.
Documentaţia întocmita se înaintează la Compartimentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene sau al municipiului Bucureşti, unde reprezentantul acestuia, împreuna cu reprezentantul Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului, in prezenta comisiilor, vor verifica si aviza datele înscrise in anexe si planuri.
In urma analizării documentaţiei privind suprafeţele de teren aflate in patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, care sunt determinate ca necesare obiectului de activitate prevăzut in actul de înfiinţare, documentaţiile respective se vor înainta pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, astfel:
a) pentru societăţile comerciale cu capital de stat infinitate prin hotărâre a Guvernului, la ministerul de resort;
b) pentru societăţile comerciale cu capital de stat infinitate prin decizii ale organelor administraţiei publice locale, la consiliile judeţene sau al Primăriei municipiului Bucureşti.

Lege nr. 18/1991 din 19/02/1991
Legea fondului funciar nr. 18/1991

Publicat in MOF nr. 37 - 20/02/1991
Republicare 1 MOF nr. 1 - 05/01/1998
Versiune consolidata in 09/07/2002
Versiune consolidata in 25/07/2005
Versiune consolidata in 10/12/2005
Versiune consolidata in 30/12/2005
Versiune consolidata in 06/07/2006
Versiune consolidata in 23/07/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din 05/01/1998
Actul a intrat in vigoare la data de 05 ianuarie 1998

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.

Art. 2. - În funcţie de destinaţie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea -, cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;
b) terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;
e) terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii, pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.
Atacat prin
Decizie nr. 232/2005 in data de 23 iunie 2005

Art. 3. - În sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.

Art. 4. - (1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparţine domeniului public sau domeniului privat.
(2) Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.
(3) Administrarea domeniului de interes public naţional se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primării sau, după caz, de către prefecturi.
(4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilităţi publice.

Art. 5. - (1) Aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
(2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
Atacat prin Decizie nr. 61/1998 in data de 23 iulie 1998
Atacat prin Decizie nr. 232/2005 in data de 23 iunie 2005

Art. 6. - Domeniul privat al statului şi, respectiv, al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum şi din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Art. 7. - Fondul funciar şi, în mod corespunzător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenţă funciară şi de publicitate imobiliară prevăzute de lege.

CAPITOLUL II Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

Art. 8. - (1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(4) Prin familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.
Atacat prin Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999
Atacat prin Decizie nr. 43/2003 in data de 11 aprilie 2003

Art. 9. - (1) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi.
(2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5%.
(3) Cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*), sub sancţiunea decăderii.
*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
(4) Cererea va cuprinde:
a) numele şi prenumele persoanei solicitante şi domiciliul acesteia;
b) calitatea de titular sau de moştenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
c) suprafaţa de teren care i s-a reconstituit şi diferenţa pe care o solicită.
(5) La cerere se va anexa:
a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe fişa de punere în posesie;
b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren solicitate în plus;
c) o declaraţie în care se va menţiona, pe propria răspundere, suprafaţa totală de teren atribuită în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a făcut în mai multe localităţi sau de la mai mulţi autori.
(6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat şi sigilat, în care se vor înregistra, în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptăţite şi va emite, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare.
(7) Pentru cererile depuse prin poştă, pe confirmarea de primire se vor menţiona numărul de înregistrare a cererii şi data acesteia.
(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat să primească cererea şi să o înregistreze, indiferent dacă aceasta cuprinde sau nu toate menţiunile precizate în alin. (4) şi dacă nu este însoţită de toate actele prevăzute la alin. (5). În acest caz, primarul sau secretarul este obligat să comunice solicitantului ca, înlăuntrul termenului de 90 de zile, să depună toate actele menţionate la alin. (5), sub sancţiunea decăderii acestuia din termen.
(9) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage după sine atât răspunderea administrativă şi disciplinară a acestuia, potrivit legii, cât şi plata de daune cominatorii sau, după caz, şi de daune interese.
(10) După expirarea termenului de 90 de zile prevăzut la alin. (3), primarul este obligat ca, în termen de 30 de zile, să întocmească situaţia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate şi balanţa fondului funciar pe localitate - comună, oraş, municipiu -, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Înlăuntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului, sub semnătură.
(11) În termen de 15 zile de la primire, prefectul va întocmi situaţia privind categoriile de persoane solicitante şi balanţa fondului funciar pe judeţ, pe care le va transmite, în acelaşi termen, Departamentului pentru Administraţie Publică Locală.
(12) După întocmirea balanţei fondului funciar la nivel de ţară, prin lege se vor stabili suprafeţele de teren agricol care vor fi reconstituite.
Modificat de Ordonanţă de urgenţă nr. 1/1998 in data de 26 ianuarie 1998
Atacat prin Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999
Atacat prin Decizie nr. 43/2003 in data de 11 aprilie 2003
A se vedea articolul 3 din Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea Lege nr. 218/1998 in data de 26 noiembrie 1998
Art. 10. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum şi persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole ori deţin în orice mod asemenea terenuri au obligaţia de a da secretarului consiliului local o declaraţie în care vor menţiona suprafaţa de teren agricol atribuită sau, respectiv, deţinută efectiv, în una sau mai multe localităţi, iar pentru persoanele fizice, şi de la mai mulţi autori.
(2) Persoanele fizice vor face declaraţia pe propria răspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentanţii lor.
Atacat prin
Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999

Art. 11. - (1) Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.
(2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie fie în baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau în orice alt mod.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.
(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune şi se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Completat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005
Modificat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005
Art. 12. - (1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusă de primar.
___________
*) Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, prefectul emite ordine.
(2) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi condusă de acesta.
(3) Procedura de constituire şi modul de funcţionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului*) în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile îndreptăţite, specialişti şi funcţionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.
___________
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 19 ianuarie 1993.
Completat de
Ordonanţă de urgenţă nr. 209/2005 in data de 30 decembrie 2005
Atacat prin
Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999
Art. 13. - (1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.
(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Art. 14. - (1) Terenurile cooperativelor agricole de producţie situate în extravilanul localităţilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producţie.
(3) În cazul în care între suprafaţa de teren a cooperativei agricole de producţie, rezultată prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificări atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. Nu vor fi afectaţi deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha.
(4) Suprafeţele ocupate de plantaţii pomicole, viticole, sere, heleşteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de producţie zootehnice existente în cooperativele agricole de producţie pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.
Atacat prin
Decizie nr. 275/2006 in data de 14 aprilie 2006
Atacat prin
Decizie nr. 892/2006 in data de 24 ianuarie 2007

Art. 15. - (1) Membrii cooperatori care, după caz, au părăsit cooperativa agricolă de producţie, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în localitatea respectivă, precum şi moştenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de producţie fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori, precum şi, după caz, moştenitorilor acestora.
(3) De prevederile alin. (2) beneficiază şi persoanele deţinătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spadă" şi moştenitorii lor, care au optat şi cărora li s-a atribuit, la data împroprietăririi, teren arabil, cu excepţia celor care l-au înstrăinat.
(4) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi moştenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - în proprietate, terenuri în suprafaţă de 10.000 m2 în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, aceşti beneficiari nu datorează taxe sau impozite.

Art. 16. - (1) În cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de producţie au fost comasate şi terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar aceştia nu au preluat în compensaţie alte terenuri, la cererea lor sau a moştenitorilor, ei vor fi repuşi în proprietate şi li se vor restitui suprafeţele în cotă echivalentă, în cadrul unor sole stabilite de comisie.
(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 17. - (1) În localităţile cu cetăţeni români, aparţinând minorităţii germane sau în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor, suprafeţe de teren din rezerva aflată la dispoziţia comisiilor sau se va proceda conform art. 37.
(2) La atribuire, se va avea în vedere suprafaţa de teren pe care aceştia au avut-o în proprietate, fără a se depăşi 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Art. 18. - (1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei.
(2) Toate terenurile cooperativei agricole de producţie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum şi terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinţa cooperativei, rămân, de asemenea, la dispoziţia comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptăţite, potrivit prevederilor prezentei legi.
(3) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, trec în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziţia celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploataţii agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condiţiile legii.
Modificat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Art. 19. - (1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 m2, precum şi celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuită în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi de suprafaţa atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor care au fost deportate şi nu beneficiază de dispoziţiile art. 14-16.
(3) Se pot atribui, la cerere, în folosinţă agricolă, până la 5.000 m2 în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cât lucrează în localitate, dacă nu are teren în proprietate în această localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparţine comunei, oraşului sau municipiului, după caz.
(4) Atribuirea în folosinţă nu se poate face în cazurile în care în localitatea respectivă s-au operat reducerile prevăzute la art. 14 alin. (3).
(5) La plecarea din localitate persoanele menţionate la alin. (3) au dreptul la despăgubiri pentru investiţiile făcute, cu consimţământul prealabil al proprietarului şi dacă sunt utile pe suprafaţa atribuită.

Art. 20. - În situaţia în care în unele cooperative agricole de producţie nu mai rămâne teren disponibil pentru a se atribui suprafaţa minimă prevăzută la art. 8, precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 17 şi 19 alin. (1) şi (2), comisia va hotărî reducerea în cotă proporţională a suprafeţei ce se repartizează pentru a se atribui terenuri în proprietate şi acestor categorii.

Art. 21. - (1) În localităţile cu excedent de suprafaţă agricolă, cu deficit de forţă de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art. 18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris şi se obligă să lucreze această suprafaţă.
(2) Familiile fără pământ sau cu pământ puţin din alte localităţi, care solicită în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligaţia de a-şi stabili domiciliul în comună, oraş sau municipiu, după caz, şi de a cultiva pământul primit, renunţând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.
Atacat prin
Decizie nr. 378/2003 in data de 12 februarie 2004

Art. 22. - (1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunităţilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafaţă de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparţinând cultelor recunoscute de lege, ori de până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul mânăstirilor, în măsura în care toate aceste aşezăminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de producţie, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafeţe restrânse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului şi în administrarea primăriilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.
(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(3) Organele reprezentative ale unităţilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de teren agricol care reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 5ha, în cazul parohiilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, şi pentru suprafaţa ce reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha, în cazul mânăstirilor şi schiturilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.
(4) Dispoziţiile art. 9 rămân aplicabile.
(5) Pentru parohiile, schiturile şi mânăstirile din mediul urban, consiliile şi organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile alin. (3) şi (4).
(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au aparţinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut, şi organele reprezentative ale altor unităţi de cult, astfel:
a) centrul patriarhal, până la 200 ha;
b) centrele eparhiale, până la 100 ha;
c) protoieriile, până la 50 ha;
d) parohiile din mediul urban, până la 10 ha;
e) filialele din mediul rural şi urban, până la 10 ha.

Art. 23. - (1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.
(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie.
(3) Pentru suprafaţa de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de producţie ca lot de folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu excepţia celor strămutaţi, pentru realizarea unor investiţii de interes local sau de utilitate publică.
(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.
Completat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005
Atacat prin
Decizie nr. 394/2003 in data de 04 februarie 2004
Atacat prin
Decizie nr. 263/2004 in data de 27 iulie 2004
Atacat prin
Decizie nr. 358/2004 in data de 11 noiembrie 2004
A se vedea
articolul 8 din Decret-lege nr. 42/1990 in data de 05 ianuarie 1998

Art. 24. - (1) Terenurile situate în intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foştii proprietari.
(2) Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, cu teren situat în extravilan, în imediata vecinătate.
Completat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005
Modificat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005
Atacat prin
Decizie nr. 394/2003 in data de 04 februarie 2004

Art. 25. - (1) În cazul în care cooperativa agricolă de producţie a atribuit loturi în folosinţă unor cooperatori, în grădinile din intravilan ale foştilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deţinătorilor iniţiali sau a moştenitorilor acestora.
(2) Persoanele care au primit terenuri în condiţiile alin. (1) şi pe care au efectuat investiţii au dreptul la o despăgubire egală cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate.
(3) Prin investiţii, în sensul alin. (2), se înţelege lucrările destinate exploatării agricole a terenului.

Art. 26. - (1) Terenurile situate în intravilanul localităţii, care au aparţinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moştenitori, trec în proprietatea comunei, oraşului sau a municipiului, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosinţă celor care solicită să-şi construiască locuinţe şi nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.
(2) Până la efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), terenurile vor fi înscrise şi folosite conform destinaţiei avute.

Art. 27. - (1) Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini şi le consemnează în documentele constatatoare.
(3) Pentru terenurile aflate în exploatarea societăţilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, comisiile locale şi cele judeţene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi vor elibera titlurile de proprietate.
(4) Membrii şi conducerea acestor societăţi agricole au obligaţia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operaţiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judeţene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.
(5) Încălcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiinţarea, de drept, a societăţilor agricole în cauză.
(6) La desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei, la realizarea activului şi la plata pasivului, în condiţiile prevăzute de lege.
Completat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005
Modificat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005
A se vedea
Lege nr. 36/1991 in data de 05 ianuarie 1998

Art. 28. - (1) Comisiile de lichidare prevăzute de art. 27 au obligaţia de a constata şi stabili orice fapte de încălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor, conform legii, şi de a sesiza, dacă este cazul, organele de urmărire penală.
(2) Sumele recuperate în condiţiile alin. (1) constituie activ lichidat şi urmează destinaţia celor prevăzute la art. 27.
(3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanţul de lichidare şi raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei Municipiului Bucureşti, învestit cu atribuţii de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare.
(4) Actele de constatare a datoriilor faţă de stat şi faţă de alte persoane juridice, rămase după terminarea operaţiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate şi centralizate de către Ministerul Finanţelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

Art. 29. - (1) Construcţiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte asemenea mijloace fixe, ce au aparţinut cooperativei agricole de producţie desfiinţate, precum şi terenurile de sub acestea, ca şi cele necesare utilizării lor normale, plantaţiile de vii şi pomi şi animalele devin proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înfiinţa.
(2) Drepturile foştilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cotă valorică, proporţional cu suprafaţa de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de producţie şi cu volumul muncii prestate. Membrii asociaţi vor constitui aceste drepturi ca aport în natură la noua asociaţie.
(3) Foştilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaţii li se vor stabili drepturi de creanţă proporţional cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producţie, dacă nu au fost acoperite în altă modalitate. Plata
creanţelor se va face de către asociaţie, în natură sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de lichidare.
(4) În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociaţii, bunurile şi animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin licitaţie publică persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din preţul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de producţie. Fac excepţie bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi pomi, care vor fi atribuite foştilor cooperatori.
(5) În termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, se vor stabili drepturile băneşti ce revin fiecărui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituită potrivit art. 27 alin. (6).
(6) Foştii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitaţie a bunurilor comune, proporţional cu suprafaţa de teren adusă în cooperativa agricolă de producţie, în echivalent arabil, şi volumul valoric de muncă efectuat.
(7) Bunurile prevăzute la alin. (1), care nu se vând în termen de un an de la data desfiinţării cooperativei agricole de producţie, trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor şi a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, şi în administrarea primăriilor.
(8) Demolarea construcţiilor agrozootehnice, a atelierelor de întreţinere, a instalaţiilor şi a anexelor gospodăreşti şi de industrie mică, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepţie, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiinţate cu autorizaţia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primării, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operaţiunilor de lichidare.
(9) Construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor şi în administrarea primăriilor.
Atacat prin
Decizie nr. 206/1999 in data de 06 martie 2000
Atacat prin
Decizie nr. 46/2000 in data de 16 mai 2000
Atacat prin
Decizie nr. 20/2004 in data de 27 aprilie 2004

Art. 30. - (1) Asociaţiile intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăţi comerciale pe acţiuni, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Terenurile şi celelalte bunuri aduse de cooperativa agricolă de producţie în asociaţie, precum şi bunurile dobândite de aceasta devin proprietatea societăţii comerciale, iar cooperatorii şi celelalte persoane îndreptăţite a-şi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce aparţin societăţii, precum şi salariaţii acesteia pot deveni acţionari în condiţiile legii.
(3) În cazul în care unii cooperatori sau alte persoane îndreptăţite, prevăzute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni acţionari ai societăţii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 şi 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricolă de producţie în asociaţie.
(4) În localităţile în care nu există aceste posibilităţi, se vor putea desfiinţa unele ferme neeficiente ale asociaţiei. Hotărârea în această privinţă se adoptă de către comisia judeţeană, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz.

Art. 31. - (1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producţie sunt la dispoziţia comisiilor prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptăţiţi, conform legii.
(2) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului.
Art. 32. - (1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 şi art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare.
(2) Constatarea nulităţii poate fi cerută în justiţie de către primărie, prefectură, procuror, precum şi de către oricare persoană interesată.

Art. 33. - Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajişti şi arabil - care s-au aflat în folosinţa cooperativelor agricole de producţie - trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor şi în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje şi seminţe pentru culturi furajere.
Art. 34. - Lucrările de îmbunătăţiri funciare care se află pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecţie aferente, trec în proprietatea unităţilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrări, în condiţiile legii.


CAPITOLUL III Dispoziţii privind terenurile proprietate de stat şi unele prevederi speciale

Art. 35. - (1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafeţe intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi înregistrate ca atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general şi în amenajamentele silvice.
(2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, agricole şi silvice, destinate cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă, precum şi din administrarea Institutului pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor de Plante de Cultură şi a centrelor sale teritoriale aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, va delimita suprafeţele de teren strict necesare cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă şi pe cele destinate producţiei, din administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unităţile de învăţământ cu profil agricol sau silvic şi care trec în administrarea acestora.
___________
*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
Art. 36. - (1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităţilor şi care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.
(2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.
(3) Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.
(4) Dispoziţiile art. 23 rămân aplicabile.
(5) Terenurile fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităţilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după caz, la cerere.
(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.
Completat de
Lege nr. 545/2001 in data de 19 octombrie 2001
Atacat prin
Decizie nr. 195/2005 in data de 07 iunie 2005
A se vedea
Decret nr. 712/1966 in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea
articolul 30 din Lege nr. 58/1974 in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea
articolul 10 din Lege nr. 85/1992(r2) in data de 15 iulie 1998
Art. 37. - (1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat devin, la cerere, acţionari la societăţile comerciale înfiinţate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.
(2) Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul.
(3) Numărul de acţiuni primite va fi proporţional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil, trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăşi însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.
(4) Nu beneficiază de dispoziţiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu excepţia persoanelor precizate în Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.
A se vedea
Decret-lege nr. 118/1990(r2) in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea
articolul 1 din Ordonanţă nr. 9/1998 in data de 30 ianuarie 1998
A se vedea
articolul 3 din Ordonanţă nr. 31/1999 in data de 30 ianuarie 1999
A se vedea
articolul 1 din Ordonanţă nr. 32/1999 in data de 30 ianuarie 1999

Art. 38. - (1) Persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi staţiunile de cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum şi persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cărora li s-a stabilit dreptul în acţiuni, în limita suprafeţei de până la 10 ha în echivalent arabil, pot face cerere, în cazul în care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevăzut în regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, suprafaţa de teren putea depăşi, ca echivalenţă, 10 ha teren arabil, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
A se vedea
Hotărâre nr. 131/1991 in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea
articolul 3 din Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea
Lege nr. 46/1992 in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea
articolul 25 din Lege nr. 16/1994 in data de 05 ianuarie 1998

Art. 39. - Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9.
A se vedea
Decret nr. 83/1949 in data de 05 ianuarie 1998
A se vedea
articolul 3 din Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998

Art. 40. - (1) După expirarea termenului de 90 de zile, în cazurile prevăzute la art. 38 şi 39, primarul va întocmi situaţia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevăzute şi balanţa fondului funciar pe localitate şi pe fiecare societate comercială şi institut sau staţiune de cercetare şi producţie agricolă ori regie autonomă cu profil agricol, din raza teritorială a localităţii.
(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (9) rămân aplicabile.
Art. 41. - (1) Terenurile agricole fără construcţii, instalaţii, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului şi aflate în administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, fără a se putea depăşi suprafaţa de 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, în condiţiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei.
(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 42. - (1) În localităţile cu deficit de teren, în care terenurile foştilor proprietari se află în proprietatea statului şi aceştia nu optează pentru acţiuni în condiţiile art. 37 şi nu li se pot atribui lor sau moştenitorilor suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege, comisiile judeţene vor hotărî atribuirea unei suprafeţe de 5.000 m2 de familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.
(2) Pentru diferenţa de teren până la care sunt îndreptăţiţi foştii proprietari sau moştenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 37.
(3) Nu pot fi atribuite suprafeţele de teren pe care s-au efectuat investiţii, altele decât îmbunătăţiri funciare.
(4) Plantaţiile de vii sau pomi pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situaţia în care nu există terenuri din altă categorie de folosinţă, pentru a fi atribuite în proprietate.
Atacat prin
Decizie nr. 232/2005 in data de 23 iunie 2005
Atacat prin
Decizie nr. 273/2005 in data de 08 iulie 2005

Art. 43. - (1) În zona montană - defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafaţă de teren de până la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de ţărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară şi se obligă în scris să-şi creeze gospodării, să se ocupe de creşterea animalelor şi să exploateze raţional pământul în acest scop.
(2) Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, după caz.
(3) Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.

Art. 44. - (1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, în prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje sau seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleşteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezării şi câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafaţă egală cu teren de aceeaşi calitate de către societăţile comerciale pe acţiuni, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi*).
(2) Nerespectarea dispoziţiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, după caz, a acestor terenuri.
___________
*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
Atacat prin
Decizie nr. 346/2001 in data de 14 ianuarie 2002
Atacat prin
Decizie nr. 227/2002 in data de 13 noiembrie 2002

Art. 45. - (1) Persoanele fizice sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni şi fâneţe împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.
(2) Dacă pe suprafeţele de teren ce urmează a fi atribuite în condiţiile alineatului precedent se află construcţii sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de execuţie sau în fază de proiectare, sau terenurile sunt defrişate, se vor atribui alte suprafeţe de teren, cu respectarea aceloraşi condiţii, în imediata apropiere.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(4) Terenurile prevăzute la alin. (1), precum şi la art. 46 şi 47 vor fi gospodărite şi exploatate în regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru pădurile proprietate privată se va elabora şi se va aproba în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Punerea în posesie a pădurilor, zăvoaielor, tufărişurilor, a păşunilor şi fâneţelor împădurite se va face numai după stabilirea regimului silvic al acestora.
___________
*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
Atacat prin
Decizie nr. 184/2004 in data de 11 iunie 2004

Art. 46. - (1) Foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul terenurilor exploatate în devălmăşie de către foştii moşneni sau răzeşi, în cadrul obştilor nedivizate.
(3) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.
(4) În cazurile în care terenurile care au aparţinut composesoratelor şi obştilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localităţi, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situată pe raza acestora.
(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).

Art. 47. - (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor şi mânăstirilor, precum şi ale instituţiilor de învăţământ, pot cere restituirea terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, care le-au aparţinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localităţi.
(2) Cererile împreună cu actele doveditoare de proprietate se fac în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(3) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pot cere restituirea în proprietate privată a terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite, în baza actelor care le atestă această calitate, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
(4) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.

Art. 48. - Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).
A se vedea
Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998

Art. 49. - (1) Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai condiţiile prevăzute la art. 19, 21 şi 43, în legătură cu stabilirea domiciliului şi întemeierea de noi gospodării.
(2) Nerespectarea acestor condiţii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului şi a construcţiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcţii, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora.
(3) Organul împuternicit să constate situaţiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atestă pierderea dreptului de proprietate şi trecerea acestuia, după caz, în proprietatea privată a comunei, a oraşului sau a municipiului în a cărui rază teritorială este situat terenul.
Atacat prin
Decizie nr. 378/2003 in data de 12 februarie 2004
Atacat prin
Decizie nr. 202/2005 in data de 16 iunie 2005
Atacat prin
Decizie nr. 555/2005 in data de 25 noiembrie 2005

Art. 50. - Delimitarea teritorială a noilor proprietăţi, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneşte de la actuala organizare a teritoriului şi se face pe baza unor proiecte de parcelare întocmite de către organele de specialitate.


CAPITOLUL IV Dispoziţii procedurale

Art. 51. - Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Art. 52. - (1) În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională.
(2) Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Completat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Art. 53. - (1) Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Atacat prin
Decizie nr. 110/2004 in data de 04 mai 2004
Atacat prin
Decizie nr. 542/2005 in data de 13 decembrie 2005

Art. 54. - (1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) se aplică şi în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap. III.
(2) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.
Atacat prin
Decizie nr. 542/2005 in data de 13 decembrie 2005

Art. 55. - (1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care comisia judeţeană a emis, după încheierea procedurii de definitivare a activităţii sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.
Atacat prin
Decizie nr. 110/2004 in data de 04 mai 2004

Art. 56. - Plângerea prevăzută la art. 53 poate fi îndreptată şi împotriva măsurilor de punere în aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi acţiuni în unităţile agricole de stat, reorganizate în societăţi comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.
A se vedea
Lege nr. 15/1990 in data de 05 ianuarie 1998

Art. 57. - Plângerea formulată potrivit art. 53-56 suspendă executarea.
A se vedea
Lege nr. 92/1992(r1) in data de 05 ianuarie 1998

Art. 58. - Instanţa soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa.
___________
*) Legea nr. 92/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.
Art. 59. - Sentinţa civilă pronunţată de instanţa menţionată la art. 58 este supusă căilor de atac prevăzute în Codul de procedură civilă, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
A se vedea
Decizie nr. 1/2000 in data de 09 octombrie 2000

Art. 60. - Terţii care au fost vătămaţi în drepturile lor prin hotărârea comisiei judeţene sau prin ordinul prefectului ori în alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor primarului, şi care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, având deja un titlu de proprietate privată asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot folosi decât calea acţiunilor de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, în special revendicarea, şi nu procedura prevăzută în acest capitol.
Abrogat de
Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Art. 61. - Dispoziţiile art. 60 se aplică şi în cazul încălcării dreptului de proprietate publică sau privată al statului ori, după caz, al unităţilor administrativ-teritoriale.
A se vedea
Hotărâre nr. 876/1997 in data de 12 ianuarie 1998

Art. 62. - Persoanelor prevăzute la art. 60 şi art. 61 nu le sunt opozabile hotărârile date de comisiile judeţene.

Art. 63. - În toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operaţiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun şi nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol.

Art. 64. - (1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.
(2) Dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanţă.
(3) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Atacat prin
Decizie nr. 70/2004 in data de 18 martie 2004

Art. 65. - Litigiile în curs se vor judeca în continuare de către instanţele sesizate, indiferent de faza procesuală în care se află, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizării, ţinând însă seama, când este cazul, şi de dispoziţiile prezentei legi.
CAPITOLUL V Circulaţia juridică a terenurilor

Art. 66. - Terenurile proprietate privată, indiferent de titularul lor, sunt şi rămân în circuitul civil. Ele pot fi dobândite şi înstrăinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislaţia civilă, cu respectarea dispoziţiilor din prezenta lege.
Abrogat de
articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

Art. 67. - (1) Terenurile situate în intravilan şi extravilan pot fi înstrăinate, indiferent de întinderea suprafeţei, prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică.
(2) În toate cazurile de dobândire, prin acte juridice între vii, proprietatea dobânditorului nu poate depăşi 100 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare.
Abrogat de
articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

Art. 68. - (1) Persoanele fizice care nu au cetăţenie română şi domiciliul în România, precum şi persoanele juridice care nu au naţionalitate română şi sediul în România, nu pot dobândi în proprietate terenuri de orice fel prin acte între vii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), care dobândesc în proprietate terenuri prin moştenire, sunt obligate să le înstrăineze în termen de 1 an de la data dobândirii, sub sancţiunea trecerii în mod gratuit a acestora în proprietatea statului şi în administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care au dobândit în proprietate terenuri înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt obligate să le înstrăineze în termen de 1 an de la această dată, sub sancţiunea trecerii în mod gratuit a terenurilor în proprietatea statului şi în administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.
Abrogat de
articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

Art. 69. - (1) Înstrăinarea de terenuri agricole în extravilan, prin vânzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemp

LEGEA NR. 112/1995   -   Lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului


Art. 1.
Fostii proprietari persoane fizice ai imobilelor cu destinatia de locuinte, trecute ca atare in proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dupa 6 martie 1945, cu titlu, si care se aflau in posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiaza de masurile reparatorii prevazute din prezenta lege. De prevederile alin. 1 beneficiaza si mostenitorii fostilor proprietari, potrivit legii.

Art. 2.
Persoanele prevazute la art. 1 beneficiaza de restituirea in natura, prin redobandirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor in care locuiesc in calitate de chiriasi sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despagubiri in conditiile art. 12. In cazul apartamentelor trecute in proprietatea statului pentru care s-au primit despagubiri, daca sunt ocupate de fostii proprietari sau sunt libere, ele se restituie in natura. Redobandirea dreptului de proprietate este conditionata de restituirea sumei primite cu titlu de despagubire, actualizata in conditiile prevederilor art. 13.

Art. 3.
Prin apartament, in sensul prezentei legi, se intelege locuinta compusa din una sau mai multe camere, cu dependintele, garajele si anexele gospodaresti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnite, magazii si altele asemenea, indiferent daca sunt situate la acelasi nivel sau la niveluri diferite si care, la data trecerii in proprietatea statului, constituia o singura unitate locativa de sine statatoare, asa cum a fost determinata prin constructie. Apartamentul, astfel cum a fost definit in alin. 1, ramane considerat ca atare, indiferent daca, ulterior trecerii in proprietatea statului, s-au efectuat modificari constructive interioare ori a fost luat in evidenta ca reprezentand doua sau mai multe apartamente. Pentru adaugarile, supraetajarile, dotarile, utilitatile si orice alte constructii, care exced apartamentul trecut in proprietatea statului, cat si pentru pierderile de valoare, imputabile, se aplica prevederile art. 13.

Art. 4.
De prevederile prezentei legi beneficiaza cetatenii romani.

Art. 5.
Daca fostul propietar sau mostenitorii acestuia locuiau la data de 22 decembrie 1989 in calitate de chiriasi in apartamentele trecute in proprietatea statului, ei devin proporietarii apartamentului locuit, in conditiile prezentei legi. In cazul in care mai multi mostenitori locuiau la data de 22 decembrie 1989 fiecare intr-un apartament trecut in proprietatea statului de la fostul proprietar, ei devin proprietarii apartamentului respectiv. Fostul proprietar sau mostenitorii acestuia, daca locuiau la data de 22 decembrie 1989 in acelasi apartament cu alti chiriasi, devin proprietarii intregului apartament, astfel cum acesta este definit in art. 3. Evacuarea chiriasilor si punerea in posesie a proprietarilor se vor face numai dupa acordarea efectiva a unei locuinte corespunzatoare de catre autoritatile publice sau de catre proprietar. Mostenitorii, in sensul prezentei legi, sunt socotiti de drept acceptantii succesiunii de la data depunerii cererii prevazute la art. 14. Daca rudele pana la gradul al doilea ale fostului proprietar in viata locuiau la 22 decembrie 1989 cu chirie in apartamentele preluate de catre stat de la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimtamantul scris al proprietarului, daca le locuiesc si la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Consimtamantul va fi dat in forma autentica.

Art. 6.
Pe data ramanerii definitive a hotararii comisiei prevazute la art. 15, prin care s-a dispus restituirea in natura a apartamentului, se compenseaza de drept fara indeplinirea conditiilor stabilite de Codul civil cheltuielile necesare, utile si voluptorii efectuate de fostii proprietari sau de mostenitorii lor, in calitate de chiriasi, si de unitatea care a administrat apartamentul, tinand seama si de prevederile art. 3. Contractele de inchiriere dintre fostii proprietari, mostenitorii lor, precum si rudele pana la gradul al doilea ale fostului proprietar in viata si unitatea care a avut in administrare apartamentul inceteaza, de drept, pe aceeasi data.

Art. 7.
Contractele de inchiriere incheiate in baza Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, pentru apartamentele din imobilele prevazute la art. 1, se prelungesc, de drept, pe o perioada de 5 ani de la data ramanerii definitive a hotararii comisiei prevazute la art. 15 ultimul alineat. Chiriasii prevazuti la art. 5 alin. 3 vor beneficia, in perioada de prelungire a contractelor de inchiriere, de prevederile legale in vigoare referitoare la construirea unei locuinte proprii prin sprijinul statului de prioritate in atribuirea unei locuinte din fondul administrativ de autoritatile publice locale. Nu beneficiaza de prevederile alin. 1 si 2 si poate fi evacuat dupa trecerea unui an de la intrarea in vigoare a prezentei legi: a) chiriasul titular sau membrii familiei sale sot, sotie, copii minori care au dobandit ori au instrainat dupa 1 ianuarie 1990, in localitatea de domiciliu, o locuinta corespunzatoare normelor stabilite prin Legea nr. 5/1973;b) chiriasul care refuza sa preia in folosinta o alta locuinta corespunzatoare, potrivit Legii nr. 5/1973; c) chiriasul care subanchiriaza locuinta fara consimtamantul proprietarului; d) chiriasul care a schimbat total sau partial destinatia ori structura interioara a apartamentului, fara consimtamantul proprietarului. Fostii proprietari sau mostenitorii lor si rudele pana la gradul al doilea ale fostului proprietar in viata, care beneficiaza de prevederile art. 5 alin. 3, se subroga, pe data prevazuta la art. 6, in drepturile si obligatiile legal-nascute ale celor care au detinut anterior, cu chirie, apartamentul. Nivelul chiriilor este cel stabilit prin lege. Orice litigii intre proprietar si chiriasi sunt de competenta exclusiva a instantelor de judecata.

Art. 8.
Pentru cheltuielile efectuate de chiriasi cu compensare pe seama chiriei, in conditiile legii, care au la baza documente si evidente corespunzatoare la unitatile care au detinut apartamentele, se va continua compensarea din chiria datorata noului proprietar.

Art. 9.
Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14, pentru cumpararea acestor apartamente cu plata integrala sau in rate a pretului. De prevederile alineatului precedent beneficiaza si chiriasii care ocupa spatii locative realizate prin extinderea spatiului initial construit. In cazul vanzarii apartamentelor cu plata in rate, la incheierea contractului se va achita un avans de minimum 30% din pretul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor esalona pe o perioada de maximum 15 ani, cu o dobanda reprezentand jumatate din dobanda de referinta stabilita anual de Banca Nationala a Romaniei. Tinerii casatoriti, in varsta de pana la 30 de ani, precum si persoanele trecute de 60 de ani vor plati un avans de 10%, iar plata in rate lunare se esaloneaza pe o perioada de maximum 20 de ani. Comisionul cuvenit unitatilor specializate care evalueaza si vand apartamente este de 1% din valoarea acestora. Fac exceptie de la prevederile alin. 1 chiriasii titulari sau membrii familiei lor sot, sotie, copii minori care au dobandit sau au instrainat o locuinta proprietate personala dupa 1 ianuarie 1990, in localitatea de domiciliu. Chiriasii care nu dispun de posibilitati materiale pentru a cumpara apartamentul in care locuiesc pot sa ramana in continuare in spatiul locativ respectiv, platind chiria stabilita prin lege. Apartamentele dobandite in conditiile alin. 1 nu pot fi instrainate 10 ani de la data cumpararii. Art. 10.
Sunt exceptate de la vanzare apartamentele care, la data intrarii in vigoare a legii, beneficiaza de dotari speciale, cum sunt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifica. Sunt, de asemenea, exceptate de la vanzare locuintele care au avut destinatia de case de oaspeti, de protocol, cele declarate monumente istorice si din patrimoniul national, precum si cele folosite ca resedinte pentru fostii si actualii demnitari.

Art. 11.
Actele juridice de instrainare incheiate cu incalcarea prevederilor art. 9 alin. 6 si ale art. 10 sunt lovite de nulitate absoluta.

Art. 12.
Fostii proprietari sau, dupa caz, mostenitorii acestora sunt indreptatiti sa solicite acordarea de despagubiri pentru apartamentele nerestituite in natura si pentru terenurile aferente sau, desi indeplinesc conditiile pentru restituirea in natura, sa opteze pentru acordarea de despagubiri.

Art. 13.
Valoarea despagubirilor care se acorda fostilor proprietari si mostenitorilor acestora, pentru apartamentele nerestituite in natura, precum si pretul de vanzare, dupa caz, se stabilesc pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977, ale Decretului-lege nr. 61/1990 si ale Legii nr. 85/1992, republicata, iar valoarea terenurilor aferente, pe baza Criteriilor privind stabilirea si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665 din 28 februarie 1992, elaborate de Ministerul Finantelor si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu completarile ulterioare. La valorile astfel calculate se vor aplica coeficientii de actualizare, care nu vor fi mai mici decat coeficientul de crestere a veniturilor salariale medii pe economie. Valoarea totala a apartamentului restituit in natura si a despagubirilor cuvenite pentru apartamentele nerestituite in natura si pentru terenurile aferente nu poate depasi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani, calculata la data stabilirii despagubirii. In cazul in care fostului proprietar sau mostenitorilor acestuia ori rudelor pana la gradul al doilea ale fostului proprietar in viata li se restituie in natura un apartament conform prevederilor art. 2, a carui valoare, calculata potrivit alin. 1, depaseste suma prevazuta la alin. 2, ei nu pot fi obligati sa plateasca diferenta. Plata despagubirilor se face de catre Ministerul Finantelor, prin serviciile publice descentralizate ale acestuia, de la nivelul judetelor, municipiului Bucuresti si sectorului agricol Ilfov, in conturile bancare sau C.E.C., indicate de beneficiarii despagubirilor, pe baza actului prin care se dispune acordarea despagubirii si comunicat conform art. 19, dupa 12 luni de la incheierea lucrarilor de evaluare, dar nu mai tarziu de 24 de luni. Valoarea despagubirilor stabilite in conditiile anterioare se actualizeaza la data platii, luand ca baza salariul mediu pe economie din ultima luna a trimestrului expirat. La dispozitia Ministerului Finantelor se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii in aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din:
-a) sumele obtinute de vanzarea apartamentelor care nu s-au restituit in natura, reprezentand plati integrale, avansuri, rate si dobanzi, dupa deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor;
-b) sumele obtinute din lansarea unor imprumuturi de stat cu aceasta destinatie, in conditiile prevazute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publica. Din fondul astfel constituit se vor efectua cheltuieli in urmatoarea ordine:
- a) plata despagubirilor cuvenite in conditiile prezentei legi proprietarilor si mostenitorilor acestora;
- b) plati pentru restituirea imprumuturilor contractate si plata costurilor care decurg din aceste imprumuturi de stat; c) construirea de locuinte, care sa fie repartizate cu prioritate chiriasilor aflati in situatia prevazuta la art. 5 alin. 3.

Art. 14.
Persoanele indreptatite la restituirea in natura a apartamentelor sau, dupa caz, la acordarea de despagubiri vor depune cereri in acest sens, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii.

Art. 15.
Cererile prevazute la art. 14 vor fi adresate comisiei consiliului local, constituita potrivit art. 16, pe raza caruia se afla situat apartamentul in cauza. Cererea trebuie sa cuprinda datele complete de identificare a solicitantului, calitatea de proprietar sau de mostenitor al acestuia, dupa caz, mentiunea ca s-a adresat sau urmeaza sa se adreseze cu o cerere similara si altor comisii (judetene, a municipiului Bucuresti, a sectorului agricol Ilfov), precum si orice alte mentiuni care sa-l ajute sa intre in posesia apartamentului sau a despagubirilor ce i se cuvin. La cererea astfel formulata, petitionarul este obligat sa anexeze copie legalizata de pe actul care face dovada dreptului sau de proprietate ori al defunctului pe care-l mosteneste asupra apartamentului solicitat sa i se restituie in natura sau pentru care urmeaza sa primeasca despagubiri, copia de pe contractul de inchiriere, in cazul in care solicita sa i se restituie in natura apartamentul pe care il detine cu acest titlu, precum si orice alte acte pe care le considera necesare in realizarea dreptului sau. In cazul in care, dupa adoptarea hotararii comisiei judetene, apar alte persoane cu vocatie succesorala, litigiul se solutioneaza potrivit dreptului comun. In cazul in care fostul proprietar sau mostenitorii acestuia solicita despagubiri pentru apartamente situate in judete diferite, ei vor mentiona in cerere comisia judeteana pe care o aleg pentru stabilirea acestora. Comisia aleasa va cere relatiile necesare, inclusiv evaluarea de la comisiile judetene in a caror raza sunt situate apartamentele, in vederea stabilirii cuantumului despagubirii in conditiile prezentei legi. Hotararile pentru restituirile in natura se emit de comisiile judetene pe a caror raza se afla apartamentele.

Art. 16.
In termen de 45 de zile de la data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei, consiliile locale, orasenesti sau municipale, dupa caz, propun constituirea comisiilor speciale investite cu competenta de a primi cererile si a verifica actele. Comisiile se numesc prin ordinul prefectului in termen de 15 zile de la inregistrarea propunerilor. Propunerile acestor comisii, impreuna cu cererile si documentele depuse de fostii proprietari sau mostenitorii acestora si rudele pana la gradul al doilea ale fostului proprietar in viata, se vor transmite, in termen de 30 de zile, comisiei judetene. Comisia judeteana pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi este formata din: presedinte: presedintele consiliului judetean; membri: notarul public sau delegatul acestuia; directorul general al directiei judetene a finantelor publice si controlului financiar de stat; directorul directiei judetene de urbanism, lucrari publice si amenajarea teritoriului; seful serviciului contencios al consiliului judetean; 2-6 specialisti din domeniile; gospodarie locativa si expertizari in constructii si terenuri; secretar secretarul consiliului judetean. In acelasi mod se vor constitui comisiile pentru municipiul Bucuresti si sectorul agricol Ilfov, conduse de primarul general si, respectiv, presedinte. Componenta nominala a comisiilor prevazute la acest articol se va stabili prin ordin al prefectilor.

Art. 17.
Comisiile constituie potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, in termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul fostilor proprietari sau al mostenitorilor acestora si al rudelor pana la gradul al doilea ale fostului proprietar in viata pentru restituirea in natura, acordarea de despagubiri, cuantumul acestor despagubiri si vor emite hotarari in acest sens. In termen de 5 zile, hotararile vor fi comunicate, in scris, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora si rudele pana la gradul al doilea ale fostului proprietar in viata, chiriasilor din apartamentele care se vor restitui in natura, precum si persoanelor juridice care detin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de catre comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile judetene sau a municipiului Bucuresti si a sectorului agricol Ilfov. Comisiile hotarasc cu votul majoritatii membrilor lor.

Art. 18.
Hotararile comisiilor judetene, ale comisiei municipiului Bucuresti si ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecatoresc, potrivit legii civile, si pot fi atacate in termen de 30 de zile de la comunicare. Membrii comisiilor judetene, ai comisiei municipiului Bucuresti, ai comisiei sectorului agricol Ilfov si ai comisiilor locale, precum si toti functionarii publici implicati in aplicarea prezentei legi, care indeplinesc cu intarziere, gresit, sau nu indeplinesc atributiile ce le revin, raspund, dupa caz, disciplinar, material sau penal.

Art. 19.
Hotararile comisiilor judetene, ale comisiei municipiului Bucuresti, ale comisiei sectorului agricol Ilfov, precum si hotararile judecatoresti, ramase definitive, se comunica petitionarului si primarului comunei, orasului, municipiului Bucuresti, dupa caz. Hotararile judecatoresti ramase definitive se comunica si comisiilor care au emis hotararile ce au facut obiectul judecatii.

Art. 20.
Actele prevazute la art. 19 se transmit, in original, beneficiarilor si, in copie, serviciilor publice descentralizate mentionate la art. 13 alin. 4.

Art. 21.
O data cu restituirea in natura si dobandirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobandeste si dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, asa cum au determinate la data trecerii in proprietatea statului, cu exceptia suprafetelor ocupate si aferente altor constructii si dotari edilitare realizate, cu aprobari legale, dupa aceasta data.

Art. 22.
In cazul in care apartamentul care se restituie in natura se afla intr-o cladire cu mai multe apartamente, fostii proprietari sau mostenitorii lor dobandesc cota-parte din proprietatea indiviza asupra tuturor partilor de constructii si instalatii, precum si asupra dotarilor, care, prin natura lor, nu se pot folosi decat in comun. Cota de proprietate se dobandeste indiferent de cladirea, scara sau etajul la care este situat apartamentul. In privinta terenurilor, dispozitiilor alin. 1 si 2 se aplica in mod corespunzator. Cotele de proprietate la care se refera prezentul articol se determina proportional cu suprafata construita. In baza hotararii comisiei judetene si a hotararii judecatoresti, definitive, dupa caz, beneficiarul restituirii in natura a apartamentului va cere inscrierea dreptului sau in evidentele de publicitate. Hotararile comisiei judetene sau, dupa caz, hotararea judecatoreasca, definitiva, constituie titlu de proprietate.

Art. 23.
Procedurile speciale si cele pentru obtinerea documentatiilor necesare realizarii drepturilor prevazute de prezenta lege, precum si formele de publicitate imobiliara sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 24.
Rezolvarea cererilor privind restituirea in natura sau despagubirea pentru imobilele cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului se face numai in temeiul prevederilor prezentei legi. Hotararile judecatoresti cu privire la imobilele prevazute la art. 1 din prezenta lege, ramase definitive si irevocabile, vor putea fi atacate cu recurs in anulare, intemeiat pe dispozitiile art. 330 din Codul de procedura civila.

Art. 25.
Prin legi speciale se vor reglementa situatiile juridice ale altor imobile decat cele care fac obiectul prezentei legi, trecute in proprietatea statului inainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor initiala, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publica.

Art. 26.
Fostii proprietari ai imobilelor cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despagubiri, nu mai beneficiaza de masurile reparatorii prevazute de prezenta lege, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 2 alin. 2. Masurile reparatorii prevazute de prezenta lege nu se aplica in cazul imobilelor cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului prin hotarari judecatoresti penale ori in temeiul Legii nr. 18/1968. Suprafetele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 in posesia acestora si care depasesc suprafata aferenta constructiilor, raman in proprietatea statului.

Art. 27.
Dreptul de a fi despagubit, potrivit dispozitiilor prezentei legi, se acorda si fostilor proprietari, respectiv mostenitorilor lor, ai imobilelor cu destinatia de locuinte, trecute ca atare in proprietatea statului sau a altor persoane juridice dupa 6 martie 1945, care au fost instrainate pana la 22 decembrie 1989, prin vanzare-cumparare ori prin alte forme unor persoane fizice.

Art. 28. In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei. Guvernul va stabili, prin hotarare, normele metodologice de aplicare a legii. Art. 29. Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

LEGE nr. 78 din 26 februarie 2002 -  privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996

EMITENT:     PARLAMENTUL;
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 4 martie 2002;

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC

Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 70 din 17 mai 2001 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 266 din 23 mai 2001, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul I punctul 1, dupa alineatul 1 al articolului 3 se introduce un nou alineat cu urmatorul cuprins:

"Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie este condus de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepresedinti cu rang de subsecretar de stat, numiti prin decizie a primului-ministru la propunerea ministrului administratiei publice, si de un secretar general numit in conditiile legii."

2. La articolul I punctul 2, alineatul 1 al articolului 4 va avea urmatorul cuprins:

"Ministerele, institutiile centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate in domeniile: forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor, turismului, zonelor naturale protejate si construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele."

3. La articolul I, dupa punctul 3 se introduce punctul 3^1 cu urmatorul cuprins:

"3^1. Alineatul 1 al articolului 6 va avea urmatorul cuprins:

®Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit. a), f), g), i) si j).¯"

4. La articolul I punctul 5, articolul 17 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 17. - Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este imputernicit sa execute lucrarile de geodezie si topografie, de cadastru si cartografie, direct sau prin persoane fizice ori juridice autorizate."

5. Articolul VI va avea urmatorul cuprins:

"Art. VI. - In subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor se vor infiinta servicii comunitare de cadastru si agricultura incadrate cu personal specializat."

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 6 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 18 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE

CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

ORDONANTA DE URGENTA nr. 41 din 27 mai 2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
Avand in vedere necesitatea realizarii la termenele stabilite a angajamentelor asumate de Romania in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, ce se regasesc in Programul social pentru perioada 2003-2004, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.610/2003,
tinand cont de recomandarea Bancii Mondiale de a unifica cele doua unitati de management care realizeaza derularea Proiectului cadastrului si publicitatii imobiliare,
in scopul crearii sistemului unic de cadastru, in concordanta cu Declaratia asupra cadastrului in Europa, adoptata la Congresul de la Granada in anul 2002, conform careia informatiile din cadastru trebuie sa fie disponibile pentru toti cetatenii, pentru toate institutiile publice si private,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutie, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. I
Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1.Titlul I va avea urmatorul cuprins:
"Regimul general al cadastrului si publicitatii imobiliare"
2.Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 3
Se infiinteaza Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, denumita in continuare Agentia Nationala, ca institutie publica cu personalitate juridica, unica autoritate in domeniu, aflata in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, prin reorganizarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si preluarea activitatii privind publicitatea imobiliara de la Ministerul Justitiei.
La nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti se infiinteaza oficiile de cadastru si publicitate imobiliara ca unitati cu personalitate juridica in subordinea Agentiei Nationale, prin reorganizarea actualelor oficii judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti si a birourilor de carte funciara de pe langa judecatorii.
Se infiinteaza Centrul National de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie si Teledetectie ca unitate cu personalitate juridica in subordinea Agentiei Nationale, prin reorganizarea Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie.
Agentia Nationala este condusa de un consiliu de administratie format din 9 membri, incluzand reprezentanti din sectorul public si privat, numiti exclusiv pe criterii de competenta profesionala, dintre care unul este directorul general al Agentiei Nationale si presedinte al consiliului de administratie.
Membrii consiliului de administratie si directorul general sunt numiti si revocati din functie de ministrul administratiei si internelor.
Organizarea, functionarea, atributiile si competentele consiliului de administratie si ale directorului general se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a Agentiei Nationale, care se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
Directorul general indeplineste atributiile si responsabilitatile ordonatorului de credite si reprezinta Agentia Nationala pe plan intern si international."
3.Articolul 4 se abroga.
4.La articolul 5, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) coordoneaza si controleaza executarea lucrarilor de cadastru si asigura inscrierea imobilelor in registrul de publicitate imobiliara la nivelul intregii tari;"
5.La articolul 5, litera i) se abroga.
6.La articolul 5, dupa litera a) se introduce litera a), iar dupa litera j) se introduc literele k), l), m), n) si o) cu urmatorul cuprins:1
"a) coordoneaza, controleaza si executa, dupa caz, lucrari de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie si teledetectie la nivelul intregii tari;1
....................................................
k) avizeaza, inainte de depunerea lor in instanta de judecata, expertizele efectuate de expertii judiciari in specialitatea topografie, geodezie si cadastru;
l) asigura inscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifica sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate;
m) asigura inscrierea cailor de atac impotriva inregistrarilor de carte funciara;
n) asigura inscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale, interdictii, incapacitati si litigii judiciare in legatura cu bunul imobil;
o) indeplineste si alte atributii ce au legatura cu activitatea specifica."
7.Alineatul 1 al articolului 6 va avea urmatorul cuprins:
"Atributiile si raspunderile oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara, precum si ale Centrului National de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie si Teledetectie se stabilesc prin regulamentele de organizare si functionare ale acestora, aprobate prin ordin al directorului general al Agentiei Nationale."
8.Articolul 9 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 9
Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei Nationale si ale unitatilor subordonate se asigura integral din venituri proprii.
Veniturile proprii se constituie din:
a) incasari din servicii prestate;
b) tarife stabilite conform actelor normative;
c) inchirieri de spatii si aparatura;
d) donatii si sponsorizari primite potrivit legii;
e) dobanzi aferente disponibilitatilor din conturi si din depozite;
f) alte venituri.
Tarifele se stabilesc, se modifica si se actualizeaza prin hotarare a consiliului de administratie al Agentiei Nationale, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.
Veniturile incasate se vireaza in contul Agentiei Nationale deschis la Trezoreria Statului.
Agentia Nationala poate colabora cu persoane fizice si juridice romane sau straine de specialitate, in conditiile legii, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzatoare domeniului sau de activitate.
Agentia Nationala poate contracta credite bancare in conditiile prevazute de lege.
Agentia Nationala intocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Excedentele anuale se reporteaza in anul bugetar urmator.
Ministerul Administratiei si Internelor, prin Agentia Nationala, isi va asuma intreaga responsabilitate in implementarea Proiectului cadastrului si publicitatii imobiliare, finantat prin imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), si a celorlalte acorduri internationale ce implica imprumuturi nerambursabile sau garantii de la stat, asumate anterior de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, inclusiv pentru partea preluata de la Ministerul Justitiei.
Agentia Nationala va face toate demersurile necesare amendarii acordurilor de imprumut internationale pentru a se realiza inlocuirea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a Ministerului Justitiei cu Agentia Nationala."
9.Alineatul 1 al articolului 20 va avea urmatorul cuprins:
"Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din acelasi teritoriu administrativ si se realizeaza de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pentru imobilele situate in raza de activitate a acestora."
10.Dupa alineatul 1 al articolului 20 se introduc alineatele 1, 1, 1, 1 si 1 cu urmatorul cuprins:12345
"(1) Activitatea de publicitate imobiliara in cadrul oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara este in responsabilitatea unui registrator asimilat consilierului juridic.1
(1) Ocuparea postului de registrator se va face in urma sustinerii unui concurs organizat de Agentia Nationala.2
(1) Prin exceptie de la prevederile alin. 1, pana la data organizarii concursului, registratorii pot fi numiti din cadrul angajatilor birourilor de carte funciara, care nu indeplinesc conditiile de studii, dar au cel putin 5 ani experienta in domeniul publicitatii imobiliare.32
(1) Registratorul raspunde pentru activitatea sa in conditiile legii.4
(1) In cadrul Agentiei Nationale se va infiinta Directia de publicitate imobiliara care va coordona activitatea birourilor de carte funciara din cadrul oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara, in vederea respectarii legilor si reglementarilor in materie."5
11.Alineatul 1 al articolului 22 va avea urmatorul cuprins:
"Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis, numai daca acel act s-a incheiat in forma autentica."
12.Alineatul 1 al articolului 50 va avea urmatorul cuprins:
"In cazul in care registratorul admite cererea, dispune inscrierea prin incheiere, daca inscrisul indeplineste din punct de vedere formal urmatoarele conditii:
a) cerintele de validitate a actului juridic incheiat in forma autentica sau, dupa caz, a certificatului de mostenitor;
b) indica numele partilor;
c) individualizeaza imobilul printr-un identificator unic;
d) este insotit de o traducere legalizata, daca actul nu este intocmit in limba romana."
13.Alineatul 2 al articolului 52 va avea urmatorul cuprins:
"Incheierea de inscriere sau de respingere poate fi atacata cu plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la instanta competenta din circumscriptia in care se afla imobilul. Plangerea impotriva incheierii de inscriere se depune la biroul de carte funciara si se inscrie in cartea funciara. Biroul de carte funciara este obligat sa inainteze plangerea, insotita de dosarul inscrierii si copia cartii funciare, la instanta competenta."
14.Alineatul 1 al articolului 56 va avea urmatorul cuprins:
"Notarul public care a intocmit actul prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara din oficiu inscrierea in cartea funciara, in ziua intocmirii lui sau cel mai tarziu a doua zi, la biroul de carte funciara in a carui raza de activitate se afla imobilul. Despre exercitarea acestei obligatii se va face mentiune expresa in cuprinsul actului sau, dupa caz, al certificatului de mostenitor."
15.Articolul 57 se abroga.
16.Articolul 60 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 60
In regiunile de carte funciara supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare sau, dupa caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din Vechiul Regat in carti de publicitate funciara, inscrierile privitoare la imobile, cuprinse in cartile funciare sau, dupa caz, in cartile de publicitate funciara, vor continua sa fie facute in aceste carti, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
In regiunile de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare, pana la deschiderea cartii funciare, privilegiile si ipotecile legale, sechestrul, urmarirea imobilului, a fructelor si veniturilor sale, punerea in miscare a actiunii penale, precum si actiunile pentru apararea drepturilor reale privitoare la imobilele neinscrise in cartea funciara vor continua sa fie inscrise in vechile registre de publicitate imobiliara.
In cazul inscrierii unei constructii, a dezmembrarii sau alipirii unui corp funciar inscris intr-o carte funciara intocmita in baza Decretului-lege nr. 115/1938, pentru imobilul desprins se va deschide o noua carte funciara, potrivit prevederilor prezentei legi."
Art. II
(1)Pana la preluarea lor, birourile de carte funciara si personalul acestora isi vor continua activitatea in cadrul judecatoriilor, in acord cu procedurile mentionate in cadrul titlului II cap. II din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Ordinului ministrului justitiei nr. 2.371/C/1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, cu modificarile ulterioare.
(2)Birourile de carte funciara din cadrul judecatoriilor vor continua sa colecteze taxele si tarifele cu privire la activitatea de publicitate imobiliara pana la data la care vor fi preluate efectiv de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara.
Art. III
Organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara se aproba prin hotarare a Guvernului in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. IV
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara va intocmi si va publica un plan si un raport anual de activitate.
Art. V
(1)Spatiile aflate in proprietatea privata a statului si in administrarea oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti, respectiv in administrarea tribunalelor pentru birourile de carte funciara in care isi desfasoara activitatea aceste oficii si cel al municipiului Bucuresti, Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie si birourile de carte funciara care isi desfasoara activitatea in imobile separate trec in administrarea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara si in folosinta gratuita a oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara judetene si al municipiului Bucuresti si a Centrului National de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie si Teledetectie.
(2)Spatiile aflate in proprietatea publica a statului si in administrarea oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti, respectiv in administrarea judecatoriilor pentru birourile de carte funciara care isi desfasoara activitatea in imobile separate, trec in administrarea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara si in folosinta gratuita a oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara judetene si al municipiului Bucuresti.
(3)Spatiile aflate in incinta instantelor judecatoresti se elibereaza pana la data de 31 decembrie 2004.
(4)Patrimoniul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, al oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti, al Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie si bunurile materiale si arhiva utilizate de birourile de carte funciara trec in proprietatea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara. De la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta bunurile in cauza vor fi preluate de structurile nou-create, prin protocol, conform planului aprobat prin ordin comun al directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara si al ministrului justitiei, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2004.
Art. VI
(1)Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si unitatile sale subordonate vor prelua personalul de specialitate din cadrul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, al oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti, al Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie si al birourilor de carte funciara.
(2)Personalul preluat poate opta intre mentinerea calitatii avute anterior reorganizarii sau cea de personal contractual in cadrul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
(3)Personalul preluat beneficiaza de salariile si de drepturile avute anterior, pana la incheierea contractului colectiv sau individual de munca, dupa caz. Personalul care va beneficia de prevederile prezentei ordonante de urgenta este personalul contractual.
(4)Salarizarea personalului din structura Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara si a unitatilor subordonate se va face potrivit prevederilor legale in vigoare, referitoare la institutiile publice cu finantare integrala din venituri proprii.
Art. VII
(1)Corespunzator sarcinilor preluate, se autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa introduca modificari in structura bugetului de stat, respectiv in volumul si in structura bugetelor Ministerului Administratiei si Internelor si Ministerului Justitiei pe anul 2004, la propunerea ordonatorilor principali de credite, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
(2)Ministerul Justitiei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, este abilitat sa introduca modificarile corespunzatoare in structura numarului maxim de posturi si a cheltuielilor cu salarii pe anul 2004.
Art. VIII
In cuprinsul actelor normative in vigoare, ori de cate ori se fac trimiteri la dispozitii abrogate sau modificate in temeiul prezentei ordonante de urgenta, trimiterea se va considera a fi facuta, cand este cazul, la dispozitiile corespunzatoare care le inlocuiesc, cu exceptia sintagmei "cadastru de specialitate", care se redefineste ca "sistem informational specific domeniului de activitate".
Art. IX
Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa aprobarea acesteia prin lege, dandu-se textelor o noua numerotare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
p. Ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor,
Toma Zaharia,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru administratia publica,
Gabriel Oprea
p. Ministrul justitiei,
Rodica Constantinovici,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 509 din data de 7 iunie 2004

Lege nr. 499 din 12/11/2004, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1069 din 17/11/2004

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 27 mai 2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, cu următoarele modificări:

1. La articolul I punctul 2, alineatul 2 al articolului 3 va avea următorul cuprins:
"La nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară ca unităţi cu personalitate juridică în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii. În circumscripţia fiecărei judecătorii se înfiinţează câte un birou de carte funciară, ca unitate subordonată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care va prelua activitatea actualelor birouri de carte funciară ale judecătoriilor."

2. La articolul I punctul 6, litera k) a articolului 5 va avea următorul cuprins:
"k) avizează expertizele efectuate de către experţii judiciari în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, înainte de depunerea acestora la instanţele de judecată. Avizele menţionate mai sus vor fi date de către specialişti în domeniu ai oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară;".

3. La articolul I punctul 8, articolul 9 va avea următorul cuprins:
"Art. 9. - Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei Naţionale şi ale unităţilor subordonate se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii se constituie din:
a) încasări din servicii prestate;
b) tarife stabilite conform actelor normative;
c) închirieri de spaţii şi aparatură;
d) donaţii şi sponsorizări primite potrivit legii;
e) dobânzi aferente disponibilităţilor din conturi şi din depozite;
f) alte venituri.
Tarifele şi încasările prevăzute la alin. 2 lit. a) şi b) nu sunt purtătoare de T.V.A., fiind incluse în cazul operaţiunilor de publicitate imobiliară în taxa notarială de timbru. Aceste tarife nu pot depăşi 30% din valoarea taxei notariale de timbru.
Taxele de publicitate imobiliară pot fi încasate de notarii publici în numele Agenţiei Naţionale şi pe chitanţierele puse la dispoziţie de către aceasta pe baza unei negocieri între Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi care va face obiectul protocolului de colaborare.
Tarifele se stabilesc, se modifică şi se actualizează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, la propunerea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale.
Veniturile încasate se virează în contul Agenţiei Naţionale deschis la Trezoreria Statului.
Agenţia Naţională poate colabora cu persoane fizice şi juridice române sau străine de specialitate, în condiţiile legii, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.
Agenţia Naţională poate contracta credite bancare în condiţiile prevăzute de lege.
Agenţia Naţională întocmeşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Excedentele anuale se reportează în anul bugetar următor.
Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională, îşi va asuma întreaga responsabilitate în implementarea Proiectului cadastrului şi publicităţii imobiliare, finanţat prin împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), şi a celorlalte acorduri internaţionale ce implică împrumuturi nerambursabile sau garanţii de la stat, asumate anterior de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, inclusiv pentru partea preluată de la Ministerul Justiţiei.
Agenţia Naţională va face toate demersurile necesare amendării acordurilor de împrumut internaţionale pentru a se realiza înlocuirea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi a Ministerului Justiţiei cu Agenţia Naţională."

4. La articolul I punctul 10, alineatele 1-2 şi 1-3 ale articolului 20 vor avea următorul cuprins:
"Ocuparea postului de registrator se va face în urma susţinerii unui concurs organizat de către Agenţia Naţională. Candidaţii trebuie să fie licenţiaţi ai unei facultăţi de drept acreditate şi să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în activitatea juridică.
Prin excepţie de la prevederile alin. 1-2, până la data organizării concursului, registratorii pot fi numiţi din cadrul angajaţilor birourilor de carte funciară care nu îndeplinesc condiţiile de studii, dar au cel puţin 5 ani de experienţă în domeniul publicităţii imobiliare."

5. La articolul I punctul 12, partea introductivă şi litera a) ale alineatului 1 al articolului 50 vor avea următorul cuprins:
"Art. 50. - În cazul în care registratorul admite cererea, dispune înscrierea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) este încheiat în formă autentică sau emană de la o autoritate publică;".

6. La articolul I punctul 13, alineatul 2 al articolului 52 va avea următorul cuprins:
"Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa competentă din circumscripţia în care se află imobilul. Plângerea împotriva încheierii de înscriere se depune la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară şi se înscrie în cartea funciară. Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară este obligat să înainteze plângerea, însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare, la instanţa competentă."

7. La articolul I punctul 14, alineatul 1 al articolului 5-6 va avea următorul cuprins:
"Art. 5-6. - Notarul public care a întocmit actul prin care se constituie, se modifică, se transmite sau se stinge un drept real imobiliar este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară, în ziua întocmirii lui sau cel mai târziu a doua zi, la biroul de carte funciară în a cărui rază de activitate se află imobilul. Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte funciară sau există documentaţie cadastrală. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară sau, după caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară, registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul."

8. După articolul IV se introduce articolul IV-1 cu următorul cuprins:
"Art. IV-1. - În îndeplinirea obligaţiilor legale referitoare la publicitatea imobiliară, măsurile care se au în vedere se stabilesc prin protocolul încheiat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România."

Lege nr. 247/2005 din 19/07/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 653 din 22/07/2005

privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente*)




SUMARUL
Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii
şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

TITLUL I     Modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
republicată
TITLUL II    Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din
România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 501/2002
TITLUL III   Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind
restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale din România, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 66/2004
TITLUL IV    Modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991, cu modificările şi completările
ulterioare
TITLUL V     Modificarea şi completarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991
TITLUL VI    Modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997
TITLUL VII   Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod
abuziv
TITLUL VIII  Modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
TITLUL IX    Modificarea Codului penal
TITLUL X     Circulaţia juridică a terenurilor
TITLUL XI    Renta viageră agricolă
TITLUL XII   Modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii
imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare
TITLUL XIII  Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare
TITLUL XIV   Dispoziţii tranzitorii
TITLUL XV    Modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii
TITLUL XVI   Modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
TITLUL XVII  Modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor

LEGE
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I
Modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Art. I. - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite, se restituie, în natură, în condiţiile prezentei legi.
(2) În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii, se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziţia motivată a entităţii învestite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziţia motivată a entităţii învestite potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării."
3. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) imobilele naţionalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, precum şi prin alte acte normative de naţionalizare;"
4. La articolul 2 alineatul (1), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948 privind donaţiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 479/1954 privitor la donaţiile făcute statului ş.a., neîncheiate în formă autentică, precum şi imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în forma autentică prevăzută de art. 813 din Codul Civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor măsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;"
5. La articolul 2 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:
"d1) imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în temeiul Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, confiscate, fără moştenitori sau fără stăpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;"
6. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) În cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite coproprietare a bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun."
7. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) De prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite."
8. La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) De cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la Cap. III, profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite care au depus în termen cerere de restituire."
9. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - Nu sunt îndreptăţite la restituire în natură sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege."
10. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii."
11. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), restituirea în natură se va dispune prin decizia sau dispoziţia unităţii deţinătoare.
(4) În situaţia în care utilajele şi instalaţiile solicitate sunt evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), după stabilirea contravalorii acestora, prin decizia entităţii implicate în privatizare se vor propune acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
12. La articolul 7, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) În situaţia în care anumite imobile-terenuri libere situate în intravilan sunt solicitate de două persoane îndreptăţite dintre cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), dintre care unul este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada ulterioară datei de 6 martie 1945, şi cel de-al doilea, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin măsurile abuzive arătate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natură terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost împroprietăriţi cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte măsuri reparatorii în echivalent, în condiţiile legii.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (3) dacă restituirea în natură nu este posibilă potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptăţite beneficiază de măsuri reparatorii în echivalent."
13. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare."
14. La articolul 8, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale preluate de stat, este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 66/2004.
(4) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale."
15. La articolul 9, alineatul (2) se abrogă.
16. La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - (1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent."
17. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii, autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent."
18. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul cuprins:
"(31) Se restituie în natură inclusiv terenurile fără construcţii afectate de lucrări de investiţii de interes public aprobate, dacă nu a început construcţia acestora, ori lucrările aprobate au fost abandonate.
(32) Se restituie în natură şi terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcţii autorizate care nu mai sunt necesare unităţii deţinătoare, dacă persoana îndreptăţită achită acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de piaţă a construcţiei respective, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
19. La articolul 10, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale, persoana îndreptăţită beneficiază de restituirea în natură pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent."
20. La articolul 10, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechiziţionate în baza Legii nr. 139/1940 şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost distruse în timpul războiului, dacă proprietarii nu au primit despăgubiri."
21. La articolul 10, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Valoarea corespunzătoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare în funcţie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului."
22. La articolul 10, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(7) Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natură, se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
23. La articolul 10, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(8) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
24. La articolul 10, alineatul (9) se abrogă.
25. La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Imobilele expropriate şi ale căror construcţii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptăţite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă persoana îndreptăţită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare."
26. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natură cu construcţiile rămase, iar pentru construcţiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana îndreptăţită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii primite şi valoarea construcţiilor demolate aşa cum a fost calculată în documentaţia de stabilire a despăgubirilor, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare."
27. La articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) În cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parţial, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcţii noi, autorizate, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispoziţiile art. 10 alin. (3), (31), (32) şi (4) se vor aplica în mod corespunzător."
28. La articolul 11, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Valoarea construcţiilor expropriate şi demolate se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare în funcţie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului."
29. La articolul 11, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Valoarea construcţiilor expropriate, care nu se pot restitui în natură şi a terenurilor aferente acestora se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
30. La articolul 11, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(8) În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
31. La articolul 11, alineatul (9) se abrogă.
32. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) În situaţia imobilelor deţinute de stat, de o organizaţie cooperatistă, sau de orice altă persoană juridică dintre cele prevăzute la art. 20 alin. (1), (2) şi (3), dacă persoana îndreptăţită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit."
33. La articolul 12, alineatele (2)-(4) se abrogă.
34. La articolul 13, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Contractele de locaţiune pentru imobilele restituite în natură având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 3 ani cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de locaţiune pentru imobilele restituite în natură având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 1, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului."
35. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Dacă imobilul restituit prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de locaţiune, concesiune, locaţie de gestiune sau asociere în participaţiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii."
36. La articolul 14, alineatul (2) se abrogă.
37. La articolul 16, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Art. 16. - (1) În situaţia imobilelor având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte integrantă din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate, ori social-culturale, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3, 4, din anexa nr. 2 lit. a) sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziţiei, pentru cele arătate la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2 lit. a).
(2) În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine deţinătorilor.
(3) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate.
(4) În cazul în care proprietarul pune la dispoziţie un alt imobil corespunzător, care respectă normele şi cerinţele legale incidente desfăşurării în condiţii adecvate a activităţii prevăzute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, în termen de 90 de zile, să procedeze la eliberarea acestuia."
38. La articolul 16, alineatul (5) se abrogă.
39. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Locatarii imobilelor având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) şi lit. b) pct. 1, care face parte integrantă din prezenta lege, au drept de preemţiune la cumpărarea acestora."
40. La articolul 18, litera c) se abrogă.
41. La articolul 18, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"d) imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispoziţiilor legale."
42. După articolul 18, se introduce un nou articol, articolul 181, cu următorul cuprins:
"Art. 181. - (1) În situaţia imobilelor-construcţii care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost adăugate, pe orizontală şi/sau verticală, în raport cu forma iniţială, noi corpuri a căror arie desfăşurată însumează peste 100% din aria desfăşurată iniţial şi dacă părţile nu convin altfel, foştilor proprietari li se acordă sau, după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
(2) În situaţia imobilelor-construcţii care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost adăugate, pe orizontală şi/sau verticală, în raport cu forma iniţială, corpuri suplimentare de sine-stătătoare, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie, în natură, suprafaţa deţinută în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.
(3) Deţinătorul suprafeţei adăugate imobilului preluat are drept de preemţiune la cumpărarea suprafeţei restituite fostului proprietar sau, după caz, moştenitorului acestuia, dispoziţiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situaţii indiferent de calitatea deţinătorului.
(4) Noul proprietar al suprafeţei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemţiune la cumpărarea suprafeţei adăugate imobilului după trecerea acestuia în proprietatea statului, dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi (3) fiind aplicabile în mod corespunzător."
43. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, persoana îndreptăţită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piaţă corespunzătoare a întregului imobil, teren şi construcţii, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Dacă persoanele îndreptăţite au primit despăgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei, şi valoarea corespunzătoare a imobilului."
44. La articolul 19, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) măsurile reparatorii prin echivalent constau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
45. La articolul 19, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
"(41) În situaţia imobilelor prevăzute la alin. (2), măsurile reparatorii în echivalent se acordă sau, după caz, se propun prin dispoziţia motivată a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti."
46. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii deţinătoare."
47. La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) După emiterea deciziei de restituire în natură a imobilelor, organele de conducere ale societăţilor comerciale prevăzute la alin. (1) şi (2), vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea patrimoniului. Cota de participaţie a statului sau a autorităţii administraţiei publice ori, după caz, a organizaţiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzător cu valoarea bunului imobil restituit."
48. La articolul 20, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) În cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti ori, după caz, a preşedintelui Consiliului Judeţean."
49. La articolul 20, alineatul (4) se abrogă.
50. La articolul 20, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
"(41) Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi."
51. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestă această calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluţionării notificării."
52. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu următorul cuprins:
"Art. 221. - (1) În absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) şi în absenţa unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar."
53. La articolul 23, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
"(41) Proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege, le-au fost restituite în natură imobilele solicitate vor încheia cu deţinătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei/dispoziţiei de restituire, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului."
54. La articolul 23, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari ori, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene potrivit art. 20 alin. (3)."
55. La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Dacă restituirea în natură nu este posibilă, deţinătorul imobilului sau, după caz, entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, în termenul prevăzut la art. 23 alin. (1) să acorde persoanei îndreptăţite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situaţiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptăţită."
56. La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul imobilelor înstrăinate de persoanele juridice prevăzute la art. 20 alin. (1), (2) şi (3)."
57. La articolul 24, alineatele (2) şi (3) se abrogă.
58. La articolul 24, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul cuprins:
"(31) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(32) În cazul în care dispoziţia motivată de soluţionare a cererii de restituire în natură este atacată în justiţie de persoana îndreptăţită, în funcţie de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziţia va adopta o poziţie procesuală raportată la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziţia, va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita căile de atac prevăzute de lege, în cazul soluţiilor date de instanţele de judecată."
59. La articolul 24, alineatele (6), (7) şi (8) se abrogă.
60. La articolul 27, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Pentru imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), persoanele îndreptăţite au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor solicitate."
61. La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11) cu următorul cuprins:
"(11) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care imobilele au fost înstrăinate."
62. La articolul 27, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În situaţia imobilelor prevăzute la alin. (1) şi (11), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituţia publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispoziţiile art. 24 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător."
63. La articolul 27 alineatul (3), teza a II-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În acest caz, măsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
64. La articolul 27, alineatul (4) se abrogă.
65. Articolul 28 se abrogă.
66. Articolul 29 se abrogă.
67. La articolul 32, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - (1) Persoanele arătate la art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
68. La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute la alin. (1) se vor propune, după stabilirea valorii recalculate a acţiunilor, prin decizia motivată a instituţiei publice implicate în privatizarea societăţii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice sau, după caz, prin ordin al ministrului finanţelor publice, în cazul în care societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate nu mai există, nu poate fi identificată, ori nu a existat o asemenea continuitate."
69. La articolul 32, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001 şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi a prevederilor Legii nr. 303/1947, pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia."
70. La articolul 32, alineatele (7) şi (8) se abrogă.
71. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - (1) În situaţia imobilelor-construcţii demolate, notificarea formulată de persoana îndreptăţită se soluţionează potrivit art. 10 sau 11 prin dispoziţia motivată a primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti."
72. La articolul 33, alineatul (2) se abrogă.
73. Articolul 41 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 41. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau penală."
74. La articolul 44, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi emiterea deciziei sau a dispoziţiei conţinând propunerea de acordare a despăgubirilor în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, întocmită în lipsa înscrisurilor prevăzute la alin. (1) şi (2)."
75. După articolul 45 se introduc trei noi articole, articolele 451, 452 şi 453 cu următorul cuprins:
"Art. 451. - (1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege atrage răspunderea contravenţională a autorităţii administraţiei publice centrale sau locale, a instituţiei sau, după caz, a societăţii, regiei autonome ori a organizaţiei cooperatiste căreia îi incumbă aceste obligaţii.
(2) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) tergiversarea nejustificată a soluţionării notificării persoanei îndreptăţite;
b) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (2) teza a II-a;
c) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (3);
d) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (41);
e) încălcarea interdicţiei de înstrăinare, prevăzută la art. 20 alin. (41).
(3) Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei. Faptele prevăzute la alin. (2) lit. e) se sancţionează cu amendă de la 500.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(4) În cazul regiilor autonome, societăţilor comerciale prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), organizaţiilor cooperatiste, ministerelor şi altor instituţii publice centrale, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor revin Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia.
(5) În cazul autorităţilor administraţiei publice locale situate pe raza teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, constatarea contravenţiilor revine prefectului judeţului, respectiv prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sancţiunilor revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(6) Activitatea prefectului judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, prevăzută la alin. (5) este supusă controlului Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia. În măsura în care acesta constată neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute la alin. (5) va propune ministrului administraţiei şi internelor măsurile corespunzătoare.
Art. 452. - Dispoziţiile art. 451 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 453. - Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (41) atrage obligaţia deţinătorului căruia îi revine această obligaţie de a plăti noului proprietar o sumă calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului restituit."
76. La articolul 48, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) Sub sancţiunea nulităţii absolute, este interzisă înstrăinarea în orice mod a imobilelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările şi completările ulterioare, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunilor formulate de persoanele îndreptăţite foşti proprietari sau, după caz, moştenitori ai acestora, potrivit art. 50."
77. Anexa la Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se renumerotează şi devine anexa nr. 1.
78. După anexa nr. 1, se introduce anexa nr. 2 cu următorul cuprins:

"ANEXA Nr. 2


a) Lista imobilelor ce intră sub incidenţa art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată
1. Imobile ocupate de unităţi şi instituţii de învăţământ din sistemul de stat (grădiniţe, şcoli, licee, colegii, şcoli profesionale, şcoli postliceale, instituţii de învăţământ superior)
2. Imobile ocupate de unităţi sanitare şi de asistenţă medico-sociale din sistemul public (creşe, cămine-spital pentru bătrâni, spitale, centre de plasament, case de copii)
3. Imobile ocupate de instituţii publice (administraţii financiare, trezorerii, ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, parchete, judecătorii, tribunale, curţi de apel, sedii de poliţie şi inspectorate judeţene, sedii vamale, arhive naţionale, direcţii judeţene, case de asigurări de sănătate, primării, prefecturi, consilii locale şi judeţene, inspectorate şcolare)
4. Imobile ocupate de instituţii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)
b) Lista imobilelor ce intră sub incidenţa art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată
1. Imobile ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate
2. Imobile ocupate de sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România şi imobile ocupate de personalul acestora."
Art. II. - (1) Deciziile sau dispoziţiile ori, după caz, ordinele conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale, având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse de prezentul titlu, emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se află sediul unităţii deţinătoare, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Hotărârea pronunţată de prima instanţă poate fi atacată cu recurs la curtea de apel.
Art. III. - Actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinaţia de locuinţă, încheiate după 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicţiei prevăzute de art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, şi care nu au fost atacate în instanţă în condiţiile art. 46 alin (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunoştinţă a încheierii contractului.
Art. IV. - (1) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, societatea comercială prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse prin prezentul titlu, şi-a încetat activitatea ca persoană juridică, competenţa de soluţionare a cererii de restituire revine entităţii care a exercitat, în numele statului, calitatea de acţionar la respectiva societate comercială.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) dispoziţiile art. 27 alin. (1), (11) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse prin prezentul titlu, se vor aplica în mod corespunzător.
Art. V. - (1) Notificările nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentului titlu, având ca obiect construcţii de orice fel, situate în extravilanul localităţilor, aparţinând exploataţiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploataţia forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta în vederea soluţionării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru terenurile prevăzute la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată.
Art. VI. - Imobilele înstrăinate cu încălcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, notificate potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, se restituie în natură.
Art. VII. - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o nouă renumerotare.

TITLUL II
Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile
care au aparţinut cultelor religioase din România

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatele (1), (2), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 11, se retrocedează foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităţilor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile aduse construcţiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparaţii curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri funcţionale şi altele asemenea.
(6) În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activităţi de interes public din învăţământ sau sănătate, finanţate sau cofinanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectaţiune pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.
(7) O dată cu imobilele retrocedate în natură se restituie şi bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv şi dacă acestea mai există la data depunerii cererii de retrocedare. Deţinătorul actual al imobilului, la solicitarea şi în prezenţa reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura prevăzută la art. 46 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată."
2. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) Regimul juridic al imobilelor care au destinaţia de lăcaş de cult va fi reglementat prin lege specială."
3. La articolul 1, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (21), (22), (23) şi (24), cu următorul cuprins:
"(21) În cazul în care terenul este ocupat parţial, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase libere, pentru cea ocupată de construcţii noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora şi pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedează în natură terenurile pe care s-au ridicat construcţii uşoare sau demontabile.
(22) Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în natură se stabileşte potrivit valorii de circulaţie la momentul emiterii deciziei, stabilită potrivit standardelor intenţionale de evaluare.
(23) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (21) în care nu se poate dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor.
(24) În situaţia în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare."
4. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11 cu următorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natură, prin decizia organelor de conducere ale unităţii deţinătoare. Cota de participare a statului sau a autorităţii administraţiei publice centrale sau locale se va diminua în mod corespunzător cu valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la reducerea capitalului social şi la recalcularea patrimoniului.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) Comisia specială de retrocedare va transmite cererea de retrocedare unităţii deţinătoare, care are obligaţia de a o soluţiona în termen de 60 de zile de la data completării dosarului.
(3) Prevederile alin. (2), (21), (22) şi (7) ale art. 1 se aplică în mod corespunzător.
(4) Pentru situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (21) în care nu se poate dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent prevăzute de legea specială sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deţinătoare prevăzută la alin. (1), cu acordul persoanei îndreptăţite.
(5) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală acţionar sau asociat minoritar al unităţii care deţine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută.
(6) Deciziile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se află sediul unităţii deţinătoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora."
5. La articolul 2 alineatul (1), literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"c) un reprezentant din partea Cancelariei Primului Ministru, respectiv preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care va avea calitatea de preşedinte al comisiei;
e) un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii Interetnice."
6. La articolul 2, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Cancelaria Primului Ministru, prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor."
7. La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
"(41) Membrii Comisiei speciale de retrocedare, precum şi persoanele din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care asigură secretariatul tehnic al acesteia, beneficiază de indemnizaţie de şedinţă reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizaţia lunară; într-o lună se poate acorda o singură indemnizaţie, indiferent de numărul şedinţelor de lucru."
8. La articolul 2, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(5) Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare prevăzută la art. 11 va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază ca aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială. În situaţia în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona că proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.
(6) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004."
9. La articolul 2, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:
"(7) Ministerele, prefecturile, primăriile, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciară, precum şi celelalte instituţii publice au obligaţia de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de zile, informaţii privind situaţia juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentării deciziilor.
(8) În cazul în care deţinătorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut, primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare, este obligată să identifice unitatea deţinătoare şi să comunice, în termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia."
10. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21), (22) şi (23) cu următorul cuprins:
"(21) Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune începuturi de dovadă scrisă, declaraţii de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum şi orice acte care, coroborate, întemeiază prezumţia existenţei dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abuzive.
(22) În absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
(23) În aplicarea prevederilor alin. (22) şi în absenţa unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar."
11. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 11 sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitive, după caz."
12. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) În cazul contractelor de locaţiune care au ca obiect spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă noul proprietar se va subroga în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioadă de maximum 5 ani potrivit dispoziţiilor cuprinse la art. 5 alin. (2), dacă aceste contracte au fost încheiate cu respectarea legii."
13. La articolul 4, alineatul (3) se abrogă.
14. La articolul 4, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Litigiile legate de eventualele îmbunătăţiri aduse imobilelor care se retrocedează în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă de către foştii deţinători, precum şi cele legate de aplicarea alin. (21) al art. 4, vor fi soluţionate în condiţiile legii."
15. La articolul 4, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor."
16. După articolul 4, se introduc două noi articole, articolele 41 şi 42, cu următorul cuprins:
"Art. 41. - (1) În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 4 alin. (5).
(2) Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.
(3) În cazul acţiunilor formulate potrivit dispoziţiilor cuprinse la alin. (2) procedura de retrocedare începută în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă este suspendată până la soluţionarea acelor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Persoana îndreptăţită va înştiinţa de îndată Comisia specială de retrocedare.
(4) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana îndreptăţită putând alege calea acestei ordonanţe de urgenţă, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.
Art. 42. - (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinaţiei, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Solicitanţilor le revine obligaţia de a înştiinţa în scris deţinătorul actual despre existenţa cererilor de retrocedare depuse în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă."
17. La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă vor încheia cu deţinătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 11, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.
(2) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la art. 1 alin. (6) şi la art. 4 alin. (2) şi (21)."
18. Articolul 51 se renumerotează şi va deveni articolul 54.
19. După articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 51, 52 şi 53, cu următorul cuprins:
"Art. 51. - (1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă atrage răspunderea contravenţională a instituţiei sau, după caz, a conducătorului instituţiei căreia îi incumbă respectarea acestor obligaţii.
(2) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (24);
b) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7);
c) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 11 alin. (2) de către unitatea deţinătoare;
d) necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informaţiilor solicitate potrivit art. 2 alin. (7) şi (8);
e) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 5 alin. (1);
f) încălcarea interdicţiei de înstrăinare prevăzute la art. 42 alin. (1).
(3) Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(4) Fapta prevăzută la alin. (2) lit. f) se sancţionează cu amendă de la 100.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(5) Neîncheierea de către deţinătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 5 alin. (1), atrage obligaţia acestuia de a plăti noului proprietar o sumă, calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului.
Art. 52. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 51 alin. (2) şi